Ca urmare a unor studii efectuate în urmă cu mulți ani, grăsimile au căpătat o reputație proastă. Din cauza interpretărilor greșite, am fost informați că nu este bine să consumăm produse ce conțin grăsimi deoarece asta va conduce la apariția obezității și a bolilor de inimă. Însă, lucrurile nu stau chiar așa.
Deși ni se spune constant că produsele ce conțin grăsimi sunt responsabile pentru creșterea colesterolului, a blocării arterelor și pentru creșterea în greutate, trebuie știut că există și grăsimi bune pentru organism, scrie The Huffington Post.
"Dietele sărace în grăsimi au dat greș", spune Frank Hu, profesor de nutriție și epidemiologie la Harvard. "Nivelul de obezitate în America a crescut foarte mult în ultimii ani chiar dacă aportul de grăsimi a scăzut", a continuat acesta.
Deci, oamenii de știință încep să renunțe la sintagma "grăsimile nu sunt bune" și la fel ar trebui să facem și noi, mai scrie The Huffington Post.
La fel ca și proteinele și carbohidrații, lipidele, numite și grăsimi, sunt substanțe esențiale pentru om. "Grăsimile sunt o importantă sursă de energie și sunt vitale pentru menținere sănătății pielii sau a părului", spune Bonnie Taub-Dix, autoarea unei cărți despre nutriție.
O informație și mai surprinzătoare: consumul de grăsimi "bune" (grăsimile nesaturate) poate conduce chiar la reducerea riscului de a dezvolta diabet, boli de inimă sau obezitate, și îmbunătățește nivelul colesterolului. Deci, nu este atât de important câte lipide introducem în organism, căci corpul le poate fabrica singur, ci contează cantitatea și felul de acizi grași esențiali ce intră în organism odată cu hrana, deoarece aceștia nu pot fi sintetizați de către om, dar pe baza lor se pot construi toate lipidele de care organismul are nevoie.
Astfel, "grăsimi bune" putem găsi în alimente precum: nuci, avocado, ulei de măsline, ulei de rapiță, ulei de porumb, ulei de soia, pește gras, precum somonul și macroul, păsări de curte.
Nici grăsimile saturate nu reprezintă un pericol, atât timp cât sunt consumate în cantități moderate. Potrivit unui raport publicat în 2010, după analizarea a 21 de studii legate de nutriție nu s-a putut găsi o legătură între consumul de grăsimi saturate și apariția bolilor de inimă sau a atacurilor cerebrale. "Unele tipuri de grăsimi, precum acidul stearic, ce se găsește în ciocolata neagră, sunt complet inofensive", a declarat David Katz, director la Universitatea Yale.
Există și grăsimi nerecomandate, cum sunt cele saturate de origine animală (carne grasă, cașcaval) sau cele artificiale, ce se găsesc în uleiurile vegetale hidrogenate parțial. Cercetătorii au descoperit că grăsimile saturate artificiale conduc la creșterea nivelului de colesterol LDL și scăderea colesterolului HDL, ceea ce poate conduce la apariția infarctelor și a atacurilor cerebrale.
"Dacă este limitat consumul de mâncăruri procesate, cum ar fi cele de tip fast-food, atunci sunt evitate aceste grăsimi. Nu trebuie să dați crezare indicațiilor de pe ambalaje, care susțin că produsul respectiv nu conține deloc grăsimi saturate. Producătorilor li se permite să scrie asta dacă produsul conține până la 0,5 grame grăsimi saturate per porție. Uitați-vă la lista ingredientelor: dacă există cuvântul hidrogenat, atunci produsul are grăsimi saturate, și trebuie să renunțați la el", mai spune Bonnie Taub-Dix.
Mediafax
