Dupa 20 de luni de restrictii la exportul de otel european, deci si romanesc, pe piata Statelor Unite, administratia de la Washington a ridicat embargoul. Retragerea taxelor vamale, introduse in martie 2002, a intrat in vigoare in urma cu doua zile, cu mult inainte de termenul fixat, martie 2005. Decizia presedintelui Bush de a retrage suprataxele pentru exporturile de otel este aspru criticata atat de producatorii autohtoni (aflati in plina campanie de -reconstituire- a profiturilor), cat si de clasa politica de la Washington. De altfel, producatorii americani de otel l-au acuzat pe George W. Bush ca -a capitulat in fata santajului european-. Masura luata in martie 2002, menita sa protejeze productia interna de otel al SUA a fost aspru criticata atat de tarile producatoare de otel, cat si de Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). De altfel, Uniunea Europeana, Japonia, Brazilia, Coreea de Sud si Elvetia au depus o plangere la OMC in legatura cu suprataxele vamale de pana la 30% care au fost introduse de SUA pentru a proteja industria siderurgica nationala. Luna trecuta, un complet de judecatori ai OMC a decis ca taxele vamale impuse de SUA la importurile de otel incalca regulile comerciale internationale. Completul a mai decis ca SUA si-a tratat in mod discriminatoriu partenerii comerciali, exceptandu-i pe membrii Acordului Nord-American de Liber Schimb (NAFTA) – Mexic si Canada – de la plata noilor taxe vamale. In consecinta, Japonia si tarile Uniunii Europene au amenintat cu declansarea unui razboi comercial impotriva SUA, UE concepand chiar un plan privind aplicarea de sanctiuni asupra unor exporturi americane in valoare de 2,2 miliarde de dolari, iar Japonia ca va impune taxe pentru exporturi in valoare de 458 milioane de dolari. Acum, dupa retragerea suprataxelor, atat Japonia, cat si UE au anuntat ca nu-si vor mai pune in aplicare sanctiunile.
-Criza otelului- si Romania
Daca pana in 1989 productia de otel a Romaniei era de 14,5 milioane de tone, dupa revolutie, aceasta productie a fluctuat la cote substantial reduse. Cel mai important producator de otel din industria autohtona, Sidex Galati, devenit din 2001 ISPAT – Sidex (dupa privatizarea de catre firma indiano-britanica ISPAT), produce sase milioane tone de otel pe an din cele noua cat insumeaza productia totala. Totodata, Lakshmi Mittal, patronul indian al ISPAT, este si proprietar al celui mai important combinat metalurgic din Chicago. Cumparat de Mittal cu 1,4 miliarde de dolari si (potrivit presei americane) cu pierderi numai in primul trimestru al 2001 de peste 60 milioane de dolari, combinatului din Chicago i-au venit -manusa- masurile administratiei americane, ca de altfel intregului grup. Ca si SIDEX, inainte de a fi preluat, combinatul din Chicago avea mari probleme financiare pe care Mittal, -un greu- pe piata otelului, le-ar fi rezolvat. Intrebate fiind ce impact ar putea avea masura luata acum de SUA privind suprataxele la importul de otel, surse din cadrul Sidex ne-au declarat ca -noi nu am fost afectati de masurile luate de SUA pentru ca Romania are statut de tara in curs de dezvoltare- (!?!). Raspunsul celor de la Sidex, indirect si -necorespunzator-, daca nu cumva in zeflemea, nu lamureste nimic daca nu ar fi datele enuntate mai sus. Profitand de legaturile ISPAT cu SUA, otelul romanesc ar putea ajunge mai usor pe pietele internationale, in special in SUA. In privinta cantitatii de otel exportat in SUA, oficialii ISPAT de la Sidex s-au ferit sa faca vreo declaratie. Cert este ca la nivel national se asteapta o crestere a exportului de otel romanesc in SUA.
Piata otelului – cu probleme
Nu o data, Romania a fost acuzata ca practica un pret de dumping pe piata otelului in special pe pietele din SUA si Canada. Cel mai bun exemplu in acest sens s-a consumat in anii *93-*96, cand Romania a avut interdictie de export in SUA, fiind acuzata de dumping. Elocvent este faptul ca miza era o cantitate infima de otel, de aproximativ de 3.000 tone.
Specialistii cunosc bine faptul ca marea problema a pietei mondiale a otelului o reprezinta crizele de supraproductie care in anii *90 au creat adevarate drame, declansand grave crize financiare si masive disponibilizari de personal in tarile producatoare.
Pentru a echilibra si a -ordona- piata mondiala a otelului, in urma cu doi ani, tarile mari producatoare s-au reunit sub egida Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare (OECD). Scopul OECD este sa -armonizeze- productia de otel cu cererea de piata.
De remarcat ca Romania, desi nu are inca statutul de membru al OECD, ci doar calitatea de membru cu statut de observator.
Adevarul este ca atunci cand este vorba de piata otelului, numai membrii OECD au un cuvant greu de spus. Mai mult, de-a lungul timpului, comertul cu otel a implicat aproape permanent politicul. Rusia, de exemplu, a fost acuzata de pret de dumping, dar, fiind o superputere, s-a impus politic. Si guvernele UE au blocat politic Sidex de multe ori, limitand cantitatile livrate si impunand niste preturi minimale, care de cele mai multe ori erau peste pretul pietei. Cu alte cuvinte, tocmai din cauza mizei uriase de pe piata otelului, industria siderurgica romaneasca duce o lupta inegala cu restul lumii.
