Societatile comerciale de stat precum Distrigaz Nord, Sud, Termoelectrica ori alte institutii care au in competenta si in grija, printre altele, trecerea prin iarna a populatiei nu au, deocamdata, banii necesari pentru a asigura importurile de completare a stocurilor. Neputinta oficialilor partidului de guvernamant de a-si indeplini promisiunile privind asigurarea caldurii pentru perioada iernii pare a nu-si fi gasit solutia, ci doar vinovatii. Acestia au fost identificati de conducerea PSD in -persoana- Consiliului Concurentei, a carui conducere a fost propusa si sustinuta de catre acelasi partid. Nu mai tarziu decat vineri, presedintele Partidului Social Democrat i-a anuntat pe unii dintre presedintii consiliilor judetene ca daca nu vor avea la iarna resurse pentru incalzire, acest lucru nu este din cauza guvernului. -Nu putem sa asteptam sa treaca iarna pana primim un raspuns de la Consiliul Concurentei pentru a avea garantii pentru a cumpara gaz metan si petrol-.
Mai precis, bancile comerciale nu pot elibera sumele aferente importurilor de gaz metan, petrol ori carbune in lipsa garantiilor de stat pentru imprumuturile respective. Acestea nu pot fi insa semnate decat dupa ce Consiliul Concurentei aproba ajutorul de stat reprezentat de garantiile in cauza. Or, tocmai aici s-a rupt -filmul-. In loc de a aproba ajutorul de stat, Consiliul Concurentei a decis in plen exprimarea unui -punct de vedere-. Care punct de vedere evident ca nu putea si nu poate produce efecte ori macar impresii asupra bancilor.
Cumva nu putea Consiliul Concurentei sa avizeze ajutorul de stat? Putea si era legal. Articolul 86 din tratatul de la Amsterdam, la care Romania este semnatara, prevede ca se pot aviza astfel de ajutoare daca se refera la servicii de interes public general, ori ce altceva este incalzirea populatiei peste iarna? (pentru fosta Germanie de Est, spre exemplu, s-a aprobat subventionarea, de catre stat, a curselor de autobuze nerentabile, dar necesare pentru transportul la locurile de munca din marile orase pentru germanii din localitatile izolate). Mai mult, un astfel de ajutor ar fi acordat la nivelul tuturor producatorilor ori distribuitorilor din sistemul energetic la nivelul intregii tari, deci nu se favorizeaza sau se accentueaza vreo pozitie dominanta a vreunei companii din sistemul energetic. Sunt intrunite astfel conditiile de fond pentru acordarea ajutorului de stat, atat cele externe, cat si cele reglementate prin legislatia romaneasca. Doar ca ne aflam intr-una din situatiile in care forma bate fondul. Cu sprijinul, bineinteles, al incompetentei.
Dubla incompetenta
-Nu vom avea iarna asta resurse pentru incalzire- din cauza ca nu s-a aprobat ajutorul de stat, ci doar un punct de vedere. Doar ca ajutorul nici macar nu a fost trimis spre aprobare Consiliului. Altfel spus, institutiile controlate de PSD nu s-au coordonat nici macar in dorul lelii cu departamentul de profil din Consiliul Concurentei, macar pentru a evalua un plafon maxim al creditelor necesare pentru asigurarea resurselor din import. Incompetenta ori neglijenta crasa a unora, dar cum s-a putut ca aceia din Departamentul -Ajutor de Stat- sa nu sesizeze dimensiunea omisiunii? Nu stim decat ca celor 10 membri ai Consiliului (noua plus presedintele) li s-a pus in fata documentatia si proiectul unei hotarari pentru exprimarea unui punct de vedere, nicidecum notificarea, in vederea aprobarii, a unui vreunui ajutor de stat. Vina presedintelui Consiliului, -care controleaza si cenzureaza activitatea intregii institutii-, sustine majoritatea membrilor consiliului. Ei acuza faptul ca nici macar nu mai au acces la documentele institutiei, din dispozitia presedintelui Theodor Valentin Purcarea, astfel ca nu mai pot vedea decat documentele prezentate in sedinta. De altfel, la Camera Deputatilor va intra in dezbaterea Biroului Permanent o comisie care sa verifice acuzatiile de abuz si incalcare a legilor aduse presedintelui Purcarea de catre majoritatea membrilor consiliului. Dintre acestea, unul dintre aspectele ce trebuie semnalate, deosebit de grav, este cel al -instituirii- vulnerabilitatii hotararilor adoptate – de nu mai putin de sase luni, majoritatea celor 10 membri ai consiliului nu au mai primit spre semnare procesele-verbale ale sedintelor plenului: -Lucrarile plenului se consemneaza in procesul-verbal de sedinta, intocmit de persoanele nominalizate de secretarul general, care este apoi transcris in registrul de deliberari al Consiliului Concurentei. In registrul de deliberari semneaza toti membrii Consiliului Concurentei, chiar si cei care nu au participat la sedinta in plen, putand consemna si opinia separata cu privire la vreuna dintre problemele supuse deliberarii. Secretarul general contrasemneaza in registrul de deliberari-. Precum si faptul ca acelasi presedinte nu a dat curs la o gramada de solicitari de convocare a sedintelor plenului, facute de consilierii de concurenta – -colegii de la Consiliul Concurentei nu au timp sa se intalneasca-, remarca, acid, premierul.
Problema concurentei trebuie solutionata definitiv anul viitor
Consiliul Concurentei este integrator al capitolului VI (Concurenta) al negocierilor cu Uniunea Europeana, capitolul fiind considerat de Comisia Europeana drept determinant pentru aderarea in 2007 la Uniunea Europeana. Mai mult, finalizarea negocierilor la acest capitol trebuie sa consemneze si functionalitatea legislatiei concurentiale armonizate in Romania, adica din luna octombrie 2004. Initial, negocierile cu UE au decurs fara complicatii, Comisia Europeana fiind interesata in principal de intarirea capacitatii administrative in domeniul concurentei si de o mai larga autonomie fata de executiv.
Pana la sosirea unui e-mail de la Comisia Europeana care continea o asa-zisa pozitie a forului de la Bruxelles fata de proiectul unei ordonante de urgenta de modificare si completare a legii concurentei, proiectului a carui paternitate a fost denuntata de toti membrii institutiei mai putin de presedintele acesteia si care a provocat deruta in Consiliul Concurentei, deoarece continea pasaje menite, in opinia consilierilor, sa transforme institutia intr-un -instrument politic de supervizare a ajutoarelor statului ce se vor acorda clientilor politici-. Cei noua membri ai Consiliului, mai putin presedintele Theodor Valentin Purcarea, au sesizat aceste aspecte, printre care si inexplicabila idee de reducere a numarului de consilieri la doar sapte, la principale institutii ale statului de drept (Presedintie, Guvern etc), receptionand insa spre avizare un proiect de lege, aproape identic, aprobat -fulger- de guvern. Proiectul este in comisii, dar se vorbeste tot mai insistent de o ordonanta de urgenta, -nerecomandata- insa de Comisia Europeana. Dar, spune primul-ministru, -trebuie sa facem ceva si sa modernizam Consiliul Concurentei. (…) Lucrurile nu mai pot continua in acest fel-. Cum Consiliul nu se afla -de nici o culoare- sub controlul guvernului, ramane de vazut daca destinul Concurentei este de a deveni -marioneta- dorita de putere.
