În limbaj de marketing, mărirea vârstei de pensionare până aproape la decesul de bătrânețe se numește „îmbătrânire activă”. Asta ne dorește ministerul condus de madam Plumb. Dar nu-i nimic, pentru voturile pensionarilor și pentru pensia lui bărba-su, mai face ea o majorare la pensionarii actuali.
„Sprijinirea îmbătrânirii active în toate aspectele sale reprezintă ingredientul cheie pentru consolidarea solidarității dintre generațiile viitoare”, consideră Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Codrin Scutaru a participat miercuri, la Bruxelles, la un seminar organizat de Banca Mondială și Comisia Europeană pe tema îmbătrânirii active, eveniment ce a reunit experți din statele membre ale Uniunii Europene, din Comisia Europeană, și din organizații internaționale de profil, cu scopul de a analiza perspectivele dezvoltării unor politici viitoare pe segmentul de politici pentru îmbătrânire activă, informează un comunicat.
În centrul dezbaterii s-a aflat și raportul Băncii Mondiale ce vizează evoluțiile fenomenului în Bulgaria, Letonia, Polonia și România. Documentul pune accentul pe principalele provocări din domeniu, respectiv: evoluțiile demografice, incluzând fertilitatea și migrația, sistemele de sănătate și serviciile pentru o societate aflată în proces de îmbătrânire, incluzând îngrijirea pe termen lung, participarea pe piața muncii, formarea continuă și politicile de ocupare, productivitatea și inovarea precum și nivelul sărăciei și al bunăstării.
Seminarul a fost structurat pe temele definite în indexul privind îmbătrânirea activă, instrument dezvoltat de Comisia Europeană și Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa, ce evidențiază capacitatea statelor privind promovarea îmbătrânirii active, participarea pe piața forței de muncă, participarea socială și viața independentă.
În cadrul întâlnirii au fost explorate mijloacele prin care cooperarea internațională pe probleme de îmbătrânire ar putea fi mai eficientă și relevantă pentru factorii de decizie politică din țările care se confruntă cu provocări legate de îmbătrânirea populației.
”În intervenția sa, demnitarul român a evidențiat că, pentru a consolida solidaritatea dintre generațiile viitoare, ingredientul cheie îl reprezintă sprijinirea îmbătrânirii active în toate aspectele sale. Un proces de succes va constitui premisele pentru o încredere sporită a persoanelor în vârstă de a participa pe piața muncii, în viața de familie, în comunitate asigurând astfel, mai presus de orice, o viața mai demnă”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, în România există în prezent o paritate a numărului de salariați cu numărul de pensionari, fiind aproximativ 5 milioane fiecare. Cu toate acestea, până în 2060, Comisia Europeană, prin Eurostat, preconizează că populația în vârstă de muncă din România, cu vârsta între 20 și 64 de ani, va scădea cu 30 de procente, în timp ce numărul persoanelor vârstnice de peste 65 de ani se va dubla. Acest lucru va duce la o creștere a ratei de dependență.
”Pentru a preveni acest lucru, am constitui deja la nivelul Ministerului Muncii o comisie pentru populație care va veni cu soluții pentru stimularea natalității și aducerea familiei în prim-planul agendei publice. În același timp, vom lansa în curând Strategia Guvernului pentru îmbătrânire activă pentru perioada 2015 — 2020, elaborată cu ajutorul partenerilor noștri de la Banca Mondială. Îmbătrânirea activă reprezintă procesul de optimizare a oportunităților referitoare la sănătate, participare socială și siguranță, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor vârstnice, atât în cadrul forței de muncă, prin amânarea pensionarii, în contextul mai larg al egalizării vârstei de pensionare pentru femei și bărbați, cât și în cadrul societății prin participarea la diferite activități sociale, economice, civice sau culturale. Locul persoanelor vârstnice este în familie, nu în afara sa, uitați singuri în apartamente sau azile”, afirmă Scutaru.
El subliniază însă că, în același timp, îmbătrânirea populației nu trebuie să urce costurile cu serviciile de sănătate dacă se face mai multă prevenție.
”Nu putem vorbi de Europa 2020 ignorând îmbătrânirea activă”, concluzionează Codrin Scutaru.
