Comisia Europeana a evitat ieri sa fixeze un termen clar pentru admiterea in Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei. Aceasta decizie poate fi considerata un esec rasunator pentru actualul executiv de la Bucuresti, care, conform oficialilor europeni, nu a reusit sa furnizeze toate argumentele necesare pentru fixarea unei date. Romania va sta cu sufletul la gura si va astepta si raportul de monitorizare din octombrie 2006, care va preciza clar daca aderarea va avea loc la 1 ianuarie 2007 sau daca aceasta va fi amanata cu un an. Aceeasi soarta va fi impartasita si de Bulgaria, care se afla in acest moment cu mult in urma noastra in ceea ce priveste implementarea reformelor.
Anuntul facut Olli Rehn in plenul Parlamentului European a facut-o pe ministrul integrarii, democrata Anca Boagiu, sa izbucneasca intr-un plans isteric, demnitarul roman neezitand sa adreseze cuvinte grele la adresa bulgarilor, considerati de multi politicieni de la Bucuresti principalii vinovati pentru esecul Romaniei la acest examen. Dar ceea ce uita politicienii nostri este faptul ca fiecare tara este evaluata pe baza propriilor criterii de performanta si ca in dreptul Romaniei stau nu mai putin de 37 de stegulete galbene si patru rosii, semn al incapacitatii guvernului roman de a implementa reformele cerute de europeni.
Indiferent de concluziile raportului din octombrie, un lucru este cert: calendarul este dat peste cap, iar Romania, chiar daca va fi primita la 1 ianuarie 2007, risca sa nu primeasca niciun ban anul viitor. Ca un cadou de consolare, autoritatile de la Bucuresti primesc astazi vizita unei delegatii la cel mai inalt nivel – presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si comisarul pentru extindere, Olli Rehn, vin sa le vorbeasca celor doua Camere reunite ale Parlamentului. O vizita care le aduce romanilor acelasi gust amar care l-au simtit in 1997, cand, refuzata de NATO, Romania a fost vizitata de presedintele american Bill Clinton. Concluziile formulate de Comisia Europeana dupa mai multe runde de dezbateri aprinse nu sunt prea incurajatoare. -Comisia considera ca atat Romania, cat si Bulgaria ar trebui sa fie pregatite pentru a deveni membre pana la 1 ianuarie 2007-.
Romania trebuie sa puna efectiv pe picioare un sistem de justitie impartial, independent si bine -echipat- pentru lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate. Implementarea reformelor judiciare, o mai mare transparenta, eficienta si impartialitate a justitiei sunt semnalele asteptate dinspre Bucuresti. Pentru Bulgaria, recomandarile se refera mai ales la combaterea coruptiei la nivel inalt, la lupta impotriva crimei organizate, a fraudelor la nivel guvernamental si la combaterea spalarii banilor.
Comisia Europeana va face un nou raport de monitorizare la inceputul lunii octombrie a acestui an. Pe baza acestuia, Comisia va decide daca data aderarii stabilita initial, 1 ianuarie 2007, poate fi mentinuta. Raportul din toamna va specifica si orice sectoare din cauza carora s-ar putea activa clauza de salvgardare sau alte masuri de remediere de care ar putea fi nevoie dupa aderare.
Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a declarat ca scopul Comisiei Europene este cel de a primi Romania si Bulgaria in 2007 in UE, dar este, in continuare, de datoria comisiei, in calitate de -gardian al tratatelor-, sa se asigure ca la data integrarii Romania si Bulgaria vor indeplini conditiile. La randul sau, presedintele CE, Jose Manuel Barroso, a mentionat ca Romania trebuie sa-si continue eforturile si sa remedieze problemele din domenii precum finantele publice, securitatea alimentara, justitie si agricultura. -<Regulile Clubului> trebuie respectate. Asteptam ca Romania si Bulgaria sa intreprinda imediat actiuni corective in aceste sectoare problematice-, a conchis Barroso. Odata decizia amanata, nici criticile popularilor – recunoscuti pentru virulenta lor – nu au mai fost la fel de acide. Presedintele grupului PPE in PE, Hans-Gert Poettering, a justificat ca intarzierile pe care cele doua state le inregistreaza in acest moment pot fi intelese si a recomandat ca eforturile lor sa fie apreciate, mai ales ca atat Romania, cat si Bulgaria trebuie sa recupereze dupa o perioada de 45 de ani de comunism. Amanarea unei decizii a comisiei readuce in discutie tema largirii UE, in forurile europene fiind asteptate discutii aprinse in acest sens.
Steguletele
Minusurile cele mai grave au fost semnalate in agricultura si implementarea sistemelor IT de inter-operabilitate pentru colectarea taxelor, domenii care au reusit sa adune patru stegulete rosii. Nu au scapat insa de critici nici protectia mediului si capitolul justitie si afaceri interne, fiecare dintre acestea fiind sanctionat cu cate cinci stegulete galbene. La aceeasi categorie au fost incluse si sectoare din politica sociala, educatie si cinematografie.
In ce priveste agricultura, ingrijorari starneste infiintarea Agentiilor de Plati, autoritatile romane trebuind nu doar sa angajeaze si sa intruiasca personalul necesar, ci si sa asigure birourile si aparatura pentru functionarea acestor institutii.
Cel de-al doilea stegulet rosu este legat de -infiintarea unui Sistem Integrat de Administrare si Control (IACS)-, iar cea de-a treia problema majora este -crearea unui sistem de colectare a deseurilor animale si tratarea acestora in conformitate cu acquis-ul comunitar-. Comisia Europeana este nemultumita de asemenea de ritmul lent de implementare a sistemelor IT de inter-operabilitate pentru colectarea taxelor, in special in ceea ce priveste colectarea TVA si a accizelor.
Prea multe ordonante
Raportul a apreciat pozitiv continuarea procesului de descentralizare a administratiei si faptul ca legea statutului functionarilor publici a fost revizuita de legislativ.
In ceea ce priveste circuitul decizional, autoritatile de la Bucuresti sunt atentionate ca proiectele legislative sunt inca trimise in parlament fara o evaluare a tuturor implicatiilor si fara sa existe capacitatea administrativa necesara pentru aplicarea lor.
Guvernul – mai arata raportul – continua sa recurga la ordonante de urgenta pentru a trece legile. Nu mai putin de 90 de asemenea ordonante au fost aprobate intre 30 septembrie 2005 si 15 martie 2006, fapt care a crescut puterile guvernului, in detrimentul parlamentului si care reduce transparenta in timpul procesului legislativ. Comisia recomanda continuarea reformelor si in acest domeniu.
Conflicte de interese?
Desi sistemul judiciar a inregistrat evolutii importante – in special in intarirea capacitatii administrative – Romania trebuie sa mentina actualul ritm de implementare a reformelor pentru a se asigura ca va avea mai tarziu rezultate palpabile, sustine raportul.
Astfel, a fost apreciata alocarea aleatorie a cazurilor catre judecatori si majorarea bugetului destinat justitiei. Totusi raman cateva probleme in atentia oficialilor europeni: dintre cei 14 membri ai CSM, opt continua sa lucreze part-time in justitie si nu au renuntat la responsabilitatile lor de magistrati pentru a-i reprezenta pe judecatori si procurori. Sase dintre acestia pot fi suspectati de potentiale conflicte de interese. Totodata, se recomanda ca CSM sa aiba la dispozitie un aparat de functionari mai puternic si mai bine pregatit.
Investigatiile merg
Cantitatea si calitatea investigatiilor privind cazurile de coruptie au crescut din octombrie 2005. Cercetarile efectuate de DNA pana acum au dus la acuzarea a doua persoane, iar unele dintre aceste investigatii au fost initiate pe baza declaratiilor de avere depuse anual de cei peste 100.000 de oficiali romani.
Domeniul se confrunta insa in continuare si cu probleme: in plan legislativ au existat cateva intarzieri in implementarea actualei strategii de combatere a coruptiei si a planului strategic, mai ales in ceea ce priveste adoptarea de catre Parlament a unor legi importante privind infiintarea agentiei care va verifica declaratiile de avere ale demnitarilor.
Traficul cu fiinte umane
Din octombrie 2005, zece retele de trafic cu fiinte umane si 567 de suspecti au fost inregistrati. S-au operat 64 de arestari si au fost identificate 310 victime ale traficului cu fiinte umane. Puncte slabe: relatiile proaste sau inexistente intre agentiile guvernamentale si alocarea destul de precara a resurselor financiare. Desi s-au facut o serie de progrese in acest domeniu, capacitatea administrativa si de interventie a autoritatilor de la Bucuresti ramane slaba.
Tratamente proaste
Raportul arata ca cererea de adoptii nationale este acum mult mai mare decat numarul copiilor adoptabili. In unele institutii cu profil psihiatric, conditiile de viata raman foarte proaste. Tratamentul si facilitatile medicale sunt minime, iar violentele si prostul tratament aplicat celor care traiesc in astfel de institutii nu reprezinta o exceptie. Totodata, serviciile aflate la dispozitia celor cu dizabilitati sunt insuficiente.
Tariceanu, multumit
Premierul Calin Popescu Tariceanu a apreciat raportul CE ca fiind cea mai buna evaluare obtinuta pana in prezent de Romania. El a mai spus ca documentul constituie o evaluare corecta si obiectiva, care demonstreaza ca obiectivul aderarii Romaniei la 1 ianuarie 2007 este realizabil si care asigura ca ideea amanarii cu un an a datei integrarii nu e luata in calcul.
Van Orden, dezamagit
Raportorul UE pentru Bulgaria, Geoffrey Van Orden, s-a declarat dezamagit din cauza ca vecinii nostri de la sud nu au inregistrat suficiente progrese, mai ales in domeniile problematice.
Elmar Brok, sceptic
Cu doar cateva ore inaintea prezentarii raportului CE, presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Elmar Brok, punea la indoiala capacitatea Bulgariei si Romaniei de a indeplini criteriile de aderare pana la inceputul anului 2007. El a evidentiat mai ales deficientele din domeniul luptei impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate.
Socialistii, increzatori
Martin Schulty, presedintele grupului socialistilor din Parlamentul European, a declarat ca ambele tari par destul de stabile intern pentru a intra in UE si ca Uniunea are nevoie de Romania si Bulgaria pentru a mentine stabilitatea in Balcani si in zona Marii Negre.
Verzii, suparati
Daniel Cohn Bendit, co-presedinte al grupului ecologist din Parlamentul European, a declarat, pentru RFI Romania, ca ecologistii europeni sunt -destul de suparati- din cauza faptului ca a fost luata decizia privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
