Interventia presedintelui american, George W. Bush, prin care a apreciat ca fostului dictator irakian Saddam Hussein i s-ar cuveni pedeapsa cu moartea se dovedeste inoportuna. Imediat dupa aceasta, Consiliul irakian de guvernare va formula aproximativ 10 acuzatii impotriva lui Saddam, fiecare dintre ele fiind pasibila de pedeapsa cu moartea. O ipoteza care imparte deja capitalele importante ale planetei.
Replicile partenerilor europeni, implicati in negocieri privind reconstructia Irakului, au indicat o opozitie ferma fata de pedeapsa capitala, interzisa de legislatia internationala. -Nu cred in pedeapsa cu moartea, dar respect opiniile celorlalti-, a declarat David Blunkett, ministrul britanic de interne, insistand pe ideea ca fostul presedinte trebuie sa fie judecat de irakieni. O varianta vazuta, de altfel, de catre comunitatea internationala ca fiind calea cea mai scurta catre reconciliere si care ar evita iritarea si mai pronuntata a lumii islamice.
La randul sau, ministrul spaniol de externe, Ana Palacio, a declarat ca procesul lui Saddam trebuie sa demonstreze superioritatea -moralitatii- asupra barbariei, -un simbol al eticii-, o retorica in termeni diplomatici, echivalenta insa respingerii pedepsei capitale. Guvernul italian se opune si el, pe fondul unei opinii publice foarte sensibile in chestiunea razboiului din Irak si mai ales al consecintelor tragice pentru Italia. -Nu eu, dar marea majoritate a italienilor sunt contra pedepsei cu moartea. Nu sunt in masura sa fiu de acord ca decizia privind aplicarea acestei pedepse sa apartina puterii politice-, a explicat ministrul italian al apararii, Antonio Martino. -Noi, politicienii, nu avem voie sa spunem nimic in legatura cu o hotarare pe care trebuie sa o ia un tribunal-, a criticat si ministrul suedez de externe, Laila Freivals, interventia lui George W. Bush. Guvernul danez a anuntat si el ca se opune -de principiu- pedepsei cu moartea si in egala masura pedepsei cu moartea in cazul Hussein. Tot in acest sens s-a pronuntat si purtatorul de cuvant al ministerului francez de externe. De altfel, Uniunea Europeana a avut si ea o reactie ferma impotriva ipotezei exprimate de presedintele american, explicand ca se opune -de principiu pedepsei cu moartea, indiferent de gravitatea faptelor comise-. Ministrul rus de externe, Igor Ivanov, a refuzat chiar sa discute pe tema pedepsei pentru Saddam, apreciind ca -prematura- lansarea dezbaterilor politice sau juridice pe aceasta tema.
Capete de acuzare
Potrivit BBC, fostul lider irakian va fi supus unui proces care va viza numeroasele atrocitati comise in ultimii 30 de ani de regimul sau. Printre potentialele capete de acuzare ce vor fi formulate impotriva acestuia se numara invadarea Iranului, in 1980, de catre armatele irakiene, soldata cu moartea a cel putin un milion de oameni, atacurile asupra kurzilor irakieni, invadarea Kuwaitului, care a fost urmata de razbunarea pe musulmanii siiti din sudul Irakului, care se revoltasera, la fel ca si kurzii. Urmeaza, in continuare, atacurile cu rachete Scud asupra Israelului, un capitol intreg fiind rezervat crimelor, persecutiilor si torturii la care a apelat ca metode de a se mentine la putere. Au fost gasite dovezi despre existenta a 270 de gropi comune in Irak, in care se pare ca ar fi ingropati zeci de mii de oameni. De asemenea, Comisia ONU pentru Drepturile Omului a condamnat regimul irakian, in 2001, pentru -torturi sistematice si raspandite si mentinerea unor decrete care recomanda pedepse crude si inumane pentru delicte-. Printre metodele de tortura figureaza spanzurarea, agresarea, violul si incendierea. In 1996, doi dintre ginerii lui Saddam Hussein au fost executati, dupa ce fugisera in Iordania, cu un an inainte. Cei doi au revenit la Bagdad in februarie 1996, dupa ce au primit garantii de securitate. De la venirea lui Saddam Hussein la putere, in 1979, sute de membri de vaza ai partidului au fost arestati sau executati. De asemenea, el ar putea fi judecat si pentru eventualul sau rol in rezistenta actuala fata de trupele coalitiei din Irak.
