Banca Romana de Scont ar putea fi, in cazul declansarii procedurii de faliment, a saptea banca comerciala din Romania care dispare din activitatea comerciala si a unsprezecea care se confrunta, dupa 1990, cu probleme financiare grave.
Incepand cu anul 1995, cand sunt semnalate primele probleme de lichiditate la Banca Dacia Felix, sistemul bancar romanesc se afla intr-un proces continu de asanare. Anul primelor convulsii care afecteaza imaginea sistemului bancar este insa 1996, cand Banca Nationala a Romaniei retrage sprijinul acordat bancilor Dacia Felix si Credit Bank.
In iunie 1996, BNR inainteaza instantei judecatoresti cererea de introducere a procedurii de reorganizare judiciara sau lichidare pentru cele doua banci.
In cazul Credit Bank au fost inculpati, pentru prejudicierea bancii cu miliarde de lei, presedintele bancii, Marcel Ivan, si vicepresedintele Steriu Popescu.
In aceeasi perioada, Constantin Duna, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, se pronunta pentru intreruperea activitatii bancilor care au probleme de durata.
La sfarsitul anului 1996, apar primele informatii legate de problemele financiare intampinate de Banca Agricola si de Bancorex. Anul 1997 reprezinta inceputul restructurarii celor doua banci de stat, Guvernul anuntand ca va acoperi creditele neperformante de la Banca Agricola, in suma de 3.374,5 miliarde de lei.
In octombrie 1997, Fondul Proprietatii de Stat cere instantei lichidarea Bancii Columna.
In debutul anului 1998 este promulgata Legea falimentului bancar, prin care o banca este declarata insolvabila daca si-a incetat platile privind creantele lichide si exigibile de cel putin 30 de zile, iar valoarea obligatiilor bancii depaseste valoarea activului.
In luna martie a aceluiasi an, un grup de investitori israelieni isi exprima intentia de a prelua Banca Dacia Felix.
Anul 1999 este considerat ca fiind cel al curatarii sistemului bancar. Banca Albina si Bankcoop intra in incapacitate de plata, iar BNR cere instantei judecatoresti falimentul acestor banci. Pentru depozitele de la Bankcoop, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a platit peste 2.000 miliarde de lei.
In luna octombrie a aceluiasi an, Bancorex paraseste scena bancara, dupa cativa ani in care pierderile acumulate au dictat falimentul. Caderea uneia dintre cele mai cunoscute banci romanesti a fost pusa pe seama imixtiunii puterii politice si a managementului pagubitor. Partea viabila din Bancorex a fost absorbita de Banca Comerciala Romana. Pana la acea data, statul a facut eforturi pentru a acoperi pierderile acumulate, in suma de 12.000 miliarde de lei. Fostul ministru al finantelor, Decebal Traian Remes, estima, atunci, ca suma necesara acoperirii -gaurilor- de la Banca Agricola si Bancorex se ridica la 40.000 miliarde de lei.
Nici anul 2000 nu a fost lipsit de evenimente nefericite pentru lumea bancara. La putin timp dupa ce Tribunalul Municipiului Bucuresti decide inceperea procedurii de faliment la Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor (BIR) a fost pusa sub supraveghere speciala. In luna iunie, BNR solicita falimentul BIR, iar dupa numai cateva saptamani, la 10 iulie, instanta hotaraste introducerea procedurii de lichidare a bancii.
Sfarsitul anului aduce cu sine si prima criza a unei banci din Romania cu capital majoritar strain, Banca Turco-Romana (BTR). Deteriorarea situatiei financiare a BTR a fost cauzata de constituirea unor depozite colaterale in contul actionarului majoritar, Bayindir Group, in suma de peste 110 milioane de dolari.
BNR nu a instituit, pana in prezent, administrarea speciala la BTR, banca aflandu-se intr-un regim de decontare bruta. La finele lunii septembrie 2001, Autoritatea de Supraveghere Bancara din Turcia mandateaza una dintre bancile cu capital de stat din aceasta tara sa preia BTR si sa stinga datoriile acesteia.
La sfarsitul lunii octombrie, Banca Populara Romana a intrat in procedura de faliment, in urma hotararii Tribunalului Bucuresti care a constatat insolvabilitatea cooperativei de credit. Datoriile catre deponenti se ridicau la aproape 700 miliarde de lei, iar daca se adauga plata furnizorilor de servicii si datoriile catre stat, suma se situeaza intre 700 si 800 miliarde de lei.
In data de 21 decembrie, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis introducerea administrarii speciale la Banca Romana de Scont (BRS), incepand cu 3 ianuarie 2002, in urma verificarilor care au evidentiat efectuarea unor tranzactii fara acte doveditoare. La inceputul lunii decembrie, BNR a hotarat instituirea decontarii speciale la BRS, prin care toate compensarile zilnice, cu sume mici, se fac cu acordul bancii centrale.
Fara scandalul provocat la inceputul lunii decembrie de Banca Romana de Scont, anul 2001 ar fi putut reprezenta pentru sistemul bancar un an al redresarii si al recastigarii increderii populatiei.
