Fara indoiala un blestem pare sa se fi abatut asupra turismului unei tari binecuvantate de Dumnezeu cu prea multe frumuseti. Nu era de ajuns ca in 16 ani autoritatile au facut totul pentru a tine dezvoltarea acestui sector la nivel de simple declaratii. Au mai venit si inundatiile, care anul acesta au afectat din plin litoralul si Delta. Iar, mai nou, aviara tinde sa blocheze si cel de-al treilea pilon ca atractie turistica, zona montana. Toate adunate par sa transforme ceea ce multi denumeau -Romania magica- intr-o -Romanie tragica-!
Chiar daca autoritatile cheltuiesc din greu pentru promovarea Romaniei peste hotare, in randul strainilor continuam sa reprezentam un punct de pe harta invaluit sub mantia lui Dracula (ca veni vorba, si brandul acesta l-am ratat ca exploatare).
Diriguitorii Agentiei Nationale de Turism pastreaza un optimism aparent, uitand ravagiile pe care le-a facut aviara in turismul de pe malurile Bosforului, in 2005. Dar poate au si ei dreptate, la cat de mult reprezinta turismul romanesc in PIB-ul Romaniei, cuantificarea finala va fi tot de domeniul sutimilor de punct procentual. Poate, daca ne numeam Croatia, Cipru sau Grecia, aveam motive sa ne temem de scaderea numarului de turisti.
Desi putem afirma, fara tagada, ca toate imprejurarile ne sunt nefavorabile, Romania incepe sa devina o destinatie turistica atractiva, unde se cheltuie din ce in ce mai multi bani. Darnicia naturii si eticheta de loc sigur par a contrabalansa efectele calamitatilor si un sistem de organizare departe de orice standarde occidentale. Excedentul balantei pe partea turistica poate fi justificat insa si prin faptul ca preturile practicate in Romania la servicii au cam depasit demult nivelul celor practicate in locatii internationale de traditie.
In 2005, cu toate ca inundatiile au adus multe necazuri economiei romanesti, dar si turismului, am putut asista la o premiera in Romania, inregistrand, pentru prima oara in ultimii 15 ani, un excedent in balanta de plati privind serviciile turistice. Aceasta inseamna ca turistii straini incep sa cheltuiasca mai mult in Romania decat turistii romani care pleaca in strainatate.
Pana nu demult, tara noastra era deficitara in ceea ce priveste nivelul cheltuielilor turistice efectuate de romani in strainatate si cheltuielile efectuate de straini in Romania. Aceasta tendinta a fost foarte greu de inversat, dat fiind faptul ca amprenta privind numarul de turisti straini care vin in Romania este data de sezonul estival.
Bucuria autoritatilor poate fi insa una efemera, daca tinem cont de faptul ca, in mare parte, s-au aliniat la nivelul european doar preturile la servicii de cazare si masa, conditiile oferite si mai ales prestatia celor care lucreaza in sistem lasand mult de dorit.
Mai mult, desi se cheltuieste in continuare sume importante pentru promovarea programelor si proiectelor romanesti de turism, efectele sunt foarte departe de targheturile propuse.
Din pacate, Romania, tara binecuvantata de Dumnezeu cu atatea minunatii, nu reuseste sa scoata din turism nici macar cat realizeaza Ungaria, stat ce se bazeaza doar pe un Balaton si cu o suprafata ce reprezinta un sfert din Romania. Ce sa mai vorbim de Croatia, Slovenia sau Spania.
Schimbare de trend
In 2004, Romania a avut un deficit de incasari din turism de circa 28 milioane de euro, romanii cheltuind circa 423 milioane de euro, fata de 396 cat au platit turistii straini pentru pachetele se servicii turistice din Romania.
Cel mai mare deficit in balanta de plati pentru turismul romanesc a fost inregistrat in 1998 – 198 milioane de euro, si in 1999 – 142 milioane euro.
Concomitent cu tendinta egalizarii numarului de turisti straini care prefera Romania si turistii autohtoni care aleg sa-si petreaca concediile in strainatate se manifesta si o tendinta de egalizare a categoriei sociale din care acesti turisti fac parte.
-Turistul strain care vine cu preponderenta in Romania are castiguri medii si este interesat, in special, de circuite naturale, culturale si istorice. Cam acesta este si profilul turistului roman care pleaca afara. Sigur, sunt si segmente de top care prefera sa vina in Romania la vanatoare si romani care pleaca in circuite exotice, la un pret destul de mare-, a explicat presedintele ANT.
Miza pe turism de afaceri
Desi viitorul nu suna prea bine, la prapadul facut de Dunare adaugandu-se, mai nou, si aviara care se raspandeste cu repeziciune dinspre centrul tarii, de aceasta data, presedintele ANT ramane optimist, preconizand atat o crestere in ceea ce priveste numarul de turisti straini care vor veni in Romania, cat si o crestere a turismului intern.
Din punct de vedere al evolutiei sistemului investitional si al aderarii euro-atlantice, Romania a generat facilitati pentru investitorii straini care se preconizeaza ca vor veni in numar tot mai mare in anii viitori.
Totodata, alaturi de turismul de afaceri, si turismul de tranzit va avea o pondere importanta, atat datorita faptului ca Romania este placa turnanta dintre Europa si Orient, cat si datorita faptului ca numeroase institutii se organizeaza in jurul Marii Negre si Dunarii.
Pentru 2006, Autoritatea Nationala pentru Turism prevede investitii de -zeci, poate chiar sute de milioane de euro- pentru modernizarea partiilor Poiana Brasov, Predeal, Busteni, Azuga, Sinaia/Valea Prahovei/Parang, Straja, Vulcan/Valea Jiului/Borsa, Mogosa din Transilvania si Campulung.
Sunt avute in calcul si programe pentru corelatia Delta – litoral, programe destinate turismul balnear, precum si programul -Sibiu – capitala culturala europeana in 2007-.
