In judetele Covasna si Harghita, in spatele declaratiilor politice si ale protocoalelor de colaborare la guvernare, se duc lupte surde, acerbe, la nivel administrativ. Pe linia indeplinirii, sub diferite forme, a unor deziderate istorice, o noua actiune specifica radicalilor din UDMR a constat in formarea unor -microregiuni-, ca structuri administrative paralele celor statale, mascate. Practic, prin aceste structuri, anticonstitutionale, s-a fortat un grad de autonomie suficient de mare ca sa scape de sub autoritatea statului. Evident, in Justitie, actiunile au fost anulate definitiv si irevocabil. Prefectura Covasna, care a intentat procesul, a anuntat, acum cateva zile, ca -razboiul impotriva microreginalizarii a fost castigat-. De cealalta parte, promotorul -microregionalizarii-, presedintele Consiliului Judetean Covasna, Demeter Janos, raspunde cu un punct de vedere care apartine presedintelui Comisiei pentru Administratie Publica si Teritoriala, din Senat, Seres Denes. Punctul de vedere al senatorului UDMR este important pentru ca, sfidand Justitia, sustine ca -asociatiile pot fi infiintate pe baza hotararilor consiliilor locale si ale Consiliului Judetean. Asocierea autoritatilor administratiei publice locale are la baza principiul autonomiei locale, cu cele patru componente ale sale (institutionala, decizionala, patrimoniala si financiara) si se poate realiza prin forma contractuala sau institutionalizata-.
-Microregiunea-
Punerea in practica a acestor idei a inceput pe 25 iulie 2000, cand presedintele Consiliului Judetean Covasna, Demeter Janos, trimite consiliilor locale din judet adrese prin care le cere sa se asocieze pentru infiintarea de cinci microregiuni in jurul celor mai importante localitati din judet.
Procesul crearii microregiunilor de catre UDMR in judetul Covasna a debutat cu Adresa nr. 2.851, semnata de catre presedintele CJ Covasna si trimisa consiliilor locale din judet, care cuprinde adresa de inaintare, modelul de hotarare pentru consiliile locale, procesul verbal de constituire, statutul -microregiunii- si actul constitutiv. Mentionam ca toate acestea au fost trimise in alb, consiliile locale neavand altceva de facut decat sa completeze rubricile libere.
La scurt timp au si fost infiintate sub tiparul -Asociatia <Microregiunea…>- un numar de cinci -microregiuni-, si anume: Erdovidek, Felsoharomszek, Orbali, Chichis si Oltului, grupate in jurul localitatilor Baraolt, Targu Secuiesc, Covasna, Chichis, respectiv Sfantu Gheorghe. Care a fost ideea constituirii microregiunilor reiese chiar din spusele presedintelui CJ Covasna, Demeter Janos, care a declarat: -M-am gandit sa avem si noi un for al nostru, care sa fie consultat inainte ca un consiliu local sa scoata o hotarare proprie. Autonomia locala are locul ei, insa nu strica un sprijin din partea noastra.-
Caracterul de teritorialitate, interzis de lege, se poate observa inca din denumirea -microregiunilor-, statutul acestora prevazand pentru forurile de conducere (consiliile directoare) atributii care le dubleaza pe cele ale consiliilor locale. Infiintarea acestor -asociatii microregiuni- este nelegala si neconstitutionala din mai multe considerente. Daca, initial, potrivit Adresei presedintelui Consiliului Judetean Covasna, infiintarea avea ca scop promovarea intereselor regionale, precum si intocmirea de proiecte de dezvoltare regionala, ar fi trebuit avuta in vedere Legea 151/1998 privind dezvoltarea regionala si nicidecum OG 26/2000 privind asociatiile si fundatiile.
Codul tacerii
Ulterior, s-a invocat dreptul de asociere a consiliilor locale pentru realizarea unor lucrari publice si servicii de interes public, prevazut de Legea administratiei publice locale, in coroborare cu OG 26/2001. Conform Legii 189/1998 privind finantele publice locale, colaborarea sau asocierea consiliilor locale pentru realizarea unor servicii sau lucrari de interes public are la baza un contract de asociere, respectiv colaborare – contracte, prin care se determina in mod concret care este lucrarea sau serviciul realizat, conditiile de realizare, termenele etc. si nicidecum infiintarea unui nou subiect de drept numit -asociatie-, cu obiect de activitate general si in statutul careia exista prevederi de genul: -se considera incompatibila cu calitatea de membru al asociatiei difuzarea de informatii cu caracter confidential referitoare la strategia de organizare si dezvoltare a asociatiei-. Fara comentarii…
-Tara secuilor-, un nou stat
Cireasa de pe tortul enclavizarii a constituit-o initiativa crearii in aceleasi conditii a -Institutului national de dezvoltare a tarii Secuilor- de catre reprezentantii UDMR din consiliile judetene Covasna si Harghita. Astfel, la data de 2 mai 2001, a fost semnata la Bixad Conventia dintre consiliile judetene Harghita si Covasna, prin care se doreste infiintarea unei noi structuri dotate cu personalitate juridica si competenta extinsa, de data aceasta, la nivelul ambelor judete.
Ca o concluzie, se poate afirma ca pentru motivele aratate infiintarea de -microregiuni- face parte dintr-un program neconstitutional, de enclavizare pe criterii etnice, grefat pe dezvoltarea regionala si infiintarea de persoane juridice pe baza OG 26/2000, program ce vizeaza infiintarea de noi unitati administrativ-teritoriale, structurate ca si competenta pe patru niveluri: consilii locale, -microregiuni- (cuprinzand cinci-sase consilii locale), un organism a carui competenta coincide cu teritoriul judetului Covasna si un organism cu competenta pe teritoriul judetelor Covasna si Harghita.
Avand in vedere toate aceste actiuni concertate de -microregionalizare-, nu putem sa nu ne intrebam ce efecte ar putea avea crearea unor astfel de regiuni cu personalitate juridica si cu consilii locale si populatie legitimata de catre Guvernul de la Budapesta. Intre timp, baza ideologica este implantata chiar si in institutiile de invatamant, la Colegiul de Administratie Publica Locala din Sfantu Gheorghe predandu-se cursuri de istorie a administratiei, in care se preda exact ceea ce se incearca sa se refaca in momentul de fata.
