Bulgaria, al carei sistem financiar a fost inspirat, in parte, de modelul argentinian, ar putea fi urmatoarea victima a unei crize comparabile celei din Argentina. Acestea sunt aprecierile facute ieri de experti economisti din Sofia. In 1997, Bulgaria, care era la limita hiperinflatiei, a introdus, la recomandarea FMI, regimul de consiliu monetar, prin care moneda bulgara, leva, este cotata la o rata de schimb fixa in raport cu marca germana, cu o paritate de unu la unu. Ulterior, leva a fost asimilata monedei euro la aceeasi valoare ca marca germana, adica 1,95583 leva pentru un euro. Economistii FMI au folosit exemplul Argentinei, care a instaurat paritatea peso – dolar in 1991.
-Criza argentiniana reprezinta un semnal de alarma pentru Bulgaria, care ar putea cunoaste aceeasi soarta daca Guvernul nu trage concluziile care se impun-, a avertizat Ivan Anghelov, expert al Institutului de Economie din cadrul Academiei bulgare de Stiinte. -Argentina ne-a lasat un gust amar-, scria, ieri, cotidianul -Standart-, intr-un articol defavorabil metodelor Fondului Monetar International (FMI).
Anghelov a comparat economiile bulgara si argentiniana si a constatat asemanari importante si ingrijoratoare. Ca si Argentina inaintea crizei, Bulgaria prezinta, in acest moment, o crestere economica corecta, insotita de o inflatie usoara, dar si de un nivel al somajului record (17% din populatia activa) si de un deficit comercial in crestere.
Mentinerea paritatii cu moneda germana a presupus o politica de austeritate, banca centrala de la Sofia fiind in situatia de a sista tiparirea de bani, metoda obisnuita de a raspunde la necesitatile de finantare ale ta rii. Introducerea consiliului monetar a permis stabilizarea macroeconomica a Bulgariei, dar pragul saraciei este foarte ridicat.
Frustrarea populatiei se poate observa din instabilitatea voturilor. Alegatorii care au desemnat, in urma cu un an, un fost suveran pentru functia de prim-ministru, l-au sanctionat, sase luni mai tarziu, prin alegerea unui fost comunist drept presedinte. Guvernul fostului rege Simeon II, sprijinit de numerosi experti economici formati in Occident, a promis sa schimbe radical situatia Bulgariei in mai putin de 800 de zile. -Mentinerea regimului de consiliu monetar timp de mai multi ani este periculoasa-, a considerat Anghelov, care a adaugat ca aceasta strategie a ajutat, in primii ani, la stabilizarea economica a Bulgariei si a beneficiat de sustinerea sa, insa el este periculos, de acum inainte, deoarece franeaza cresterea. -Consiliul monetar determina o oferta de bani insuficienta, care limiteaza cresterea si impiedica dezvoltarea normala a economiei-, a mai afirmat economistul Emil Harsev.
Totusi, comparativ cu Argentina, Bulgaria a avut norocul sa-si asimileze moneda unei devize care s-a depreciat. Euro a pierdut aproape un sfert din valoare fata de dolar, de la introducerea sa, in ianuarie 1999. Numerosi economisti sunt, in continuare, partizani ai consiliului monetar. Gheorghi Ganev, de la Centrul de Strategii Liberale, a subliniat ca Estonia si Lituania au introdus consilii monetare in urma cu zece, respectiv opt ani si nu intampina dificultati. -Bulgaria nu este amenintata de o criza financiara-, a apreciat Krassen Stancev, de la Institutul pentru Economie de Piata. In opinia acestuia, deficitul bugetar al Bulgariei este relativ mic, echivalent cu 1,5% din PIB in 2001, fata de 2,4% in Argentina, in 2000. -In Argentina, principalul vinovat este Guvernul local, nu FMI-, a apreciat acesta.
