Multi consumatori si-au pus intrebarea care poate fi motivatia pentru care reducerea accizelor la bere, incepand cu 1 ianuarie 2002 (20%, au spus cei de la Finante), nu a determinat si ieftinirea berii. La prima vedere, una dintre motivatiile strict economice ar fi ca scaderea accizelor a avut loc doar in planul monedei europene, influenta diferentei de curs valutar fiind decisiva in a nu produce efecte reale asupra pretului la nivelul consumatorului. O alta posibila explicatie, spun berarii, ar fi aceea ca influenta accizului in pretul berii este de circa 19%, asa ca o scadere cu 20% a acestuia ar avea o influenta de mai putin de 4% in pretul final. Realitatea este insa diferita de argumentele -uzuale-. Chiar daca functionarii de la Ministerul Finantelor Publice au inscris masura la capitolul -Relaxare fiscala substantiala-, realitatea este usor diferita si este de natura a-i dezvantaja pe consumatorii mai -usori- la buzunare.
Ordonanta de modificare a regimului accizelor a continut in cazul berii o schimbare structurala. Daca, pana in acest an, accizul era calculat in euro, in functie de concentratia alcoolica, acum, calculul se realizeaza dupa formula euro/hl x grad Plato. Mai pe romaneste, accizul se calculeaza acum in functie de concentratia de zahar din bere. Trebuie precizat ca pe eticheta scrisa de bere, acel 12% sau 14% este tocmai concentratia de zahar, nicidecum -numarul- de grade alcoolice. Iar noua masura este de natura a taxa mai putin berea mai scumpa, tip -Premium Pils- (Ursus, Silva, Tuborg, Hopfen), cu o concentratie alcoolica mai mare, in defavoarea sortimentelor -populare-, cu o concentratie alcoolica mai mica.
O simpla comparatie intre accizele care trebuiau platite inainte de 1 ianuarie si cele prezente releva adevarul de mai sus.
Astfel, la berea superioara cu o concentratie de zahar de 12% si tarie alcoolica de 4,5 grade, acciza era de 6,75 euro/hectolitru (1,5 euro/hl x 4,5). Pe stil nou, aceasta este de 5,64 euro/hectolitru (0,47 euro x 12). Rezulta din aceasta o scadere a accizului de 16,5%, cu mult mai mare decat cea din cazul berii ieftine. Aici, la aceeasi concentratie de zahar (caz particular, ca si cel de mai sus), berea are patru grade tarie alcoolica. Daca pentru aceasta concentratie se plateau pana acum sase euro/hl, scaderea accizului este de numai 6%. Aceasta diferenta ii nemultumeste pe o parte dintre producatorii autohtoni, altii decat reprezentantii marilor concerne internationale prezente in Romania. Motivul este ca -gradele Plato-, care reflecta concentratia zaharometrica a berii, nu sunt direct proportionale cu cele de tarie alcoolica. -Marii producatori, de tipul Tuborg, Interbrew sau Brau Union, dispun de tehnologii avansate, prin care pot realiza concentratii mai ridicate de alcool, platind insa aceeasi acciza-, spun nemultumitii, adaugand la aceasta si diferenta de calitate a materiei prime, dintre cei care se aprovizioneaza din import si cei care nu-si pot permite aceasta. Pe de alta parte, spun surse din Ministerul Finantelor, schimbarea modului de accizare nu reprezinta decat o aliniere la legislatia in domeniul fiscal din Uniunea Europeana, cu exceptia tarilor nordice, iar diferentele evidentiate mai sus sunt de natura a-i stimula pe toti producatorii sa-si modernizeze tehnologiile.
Una peste alta, producatorii dau ca foarte probabila mentinerea pretului berii pe parcursul primului trimestru al acestui an, dar ca improbabila, o reducere sensibila a acestuia.
Anul 2001 a marcat un regres al productiei de bere in Romania, dupa varful inregistrat in 2000, principala cauza, spun berarii, fiind raportul inechitabil intre accizarea berii si cea a bauturilor spirtoase. Ca urmare, in timp ce pe primele 10 luni productia de bere a fost in regres fata de 2000 cu 35 milioane de litri, productia de tuica si rachiuri a crescut cu 94%, cea de vodca cu 68%, productia de bauturi racoritoare s-a dublat, ca urmare a eliminarii accizelor.
