Liviu Dragnea s-a prezentat luni la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde are loc ultimul termen al dosarului Referendumul, în care acesta a fost trimis în judecată alături de peste 70 de persoane în legătură cu organizarea referendumului pentru demiterea președintelui în 2012.
Liviu Dragnea a fost audiat la ÎCCJ la un termen anterior, când a declarat că nu știe cine a conceput SMS-urile care apar în rechizitoriul întocmit de procurori și nici dacă acestea au fost redactate de o echipă de creație de la PSD.
De asemenea, premierul Victor Ponta a fost și el audiat, în calitate de martor, la termenul din 11 martie, când a spus că PSD a folosit la referendumul din 2012 o aplicație informatică, folosită și de alte partide, care permitea verificarea prezenței la vot, adăugând că acest lucru este legal.
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale”, arată DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, mai precizează DNA.
