– Primului-ministru Adrian Nastase i-a fost prezentata, recent, radiografia filierelor evaziunii fiscale, cuprinsa intr-un raport realizat pe baza observatiilor si controalelor Politiei si organelor de control financiar-fiscale
– Principala metoda evidentiata pentru sustragerea de la plata taxelor si impozitelor in afacerile cu benzina si motorina descrisa in document este cea a -botezarii- in acte a acestora cu denumiri corespunzatoare produselor neaccizate. Metoda a fost identificata cu mai multe ocazii, un caz reprezentativ prezentat fiind cel al unei megaafaceri cu 2.500 tone de produs petrolier de la RAFO Onesti
– Evaziunea in constructii si prestari servicii are ca -portdrapel- caruselul -antrepriza-subantrepriza- prin care firme romanesti, in cardasie cu altele straine, scot din tara milioane de dolari sub forma de know-how sau consultanta
– Operatiunile de comert exterior ocupa, de asemenea, un loc de cinste, mai ales asa-zisele -exporturi oarbe-, prin care valuta este sustrasa pietei financiare autohtone si este transferata in paradisurile fiscale
– Un spatiu semnificativ din raport este rezervat afacerilor ilicite cu alcool, unde sunt disecate toate metodele prin care baronii alcoolului s-au adaptat, in timp, actelor normative elaborate de Finante
– -O componenta permisiva si chiar favorizanta a actelor de evaziune fiscala o reprezinta chiar sistemul bancar, financiar-valutar si normele de reglementare a decontarilor-, se arata in raport
Primul-ministru Adrian Nastase a primit recent, din partea Garzii Financiare Centrale, un document cutremurator, care ofera o privire de ansamblu asupra fenomenului evaziunii fiscale, pigmentata cu descrierea in amanunt a metodelor practicate de cei care fura statul si exemplele concrete aferente. Premierul a luat cunostinta, cu aceasta ocazie, daca mai era nevoie, ca in toate cazurile descrise in continuare, o componenta permisiva si chiar favorizanta a actelor de evaziune fiscala o reprezinta chiar sistemul bancar, financiar-valutar si normele de reglementare a decontarilor. -Atat timp cat decontarile in numerar insotesc permanent tranzactiile ilegale, sanctiunile fiind disproportionat de mici in raport cu valoarea operatiunilor ilegale, este dificil de contracarat fenomenul. Accesul uneori imposibil asupra operatiunilor bancare in care sunt implicate societatile-fantoma face imposibila actiunea organelor de control de recuperare a prejudiciilor aduse bugetului de stat-, se arata in raportul inaintat lui Adrian Nastase. Acum, dat fiind ca intre fenomenul de evaziune si cel al coruptiei este o legatura de -atractie reciproca-, se poate spune ca mult anuntata lupta impotriva coruptiei ar putea incepe, cu adevarat!
-Botezul- benzinei te scapa de accize
Cea mai uzitata metoda de sustragere de la plata taxelor si a impozitelor in domeniul importului, productiei si comercializarii de titei si produse petroliere are la baza infiintarea de societati comerciale in numele unor cetateni straini, care parasesc apoi teritoriul Romaniei. Firmele sunt utilizate ca verigi intermediare in circuitul comercial pentru acoperirea in fals a destinatiei comerciale a unui produs, efectele negative ale acestei operatiuni fiind eludarea de la plata accizelor, a TVA si a impozitului pe profit.
In fond, majoritatea produselor care nu sunt accizate, livrate din rafinarii (benzina de extractie, solventi aromati etc.), apar ulterior si, comercializate ca atare, drept carburanti de tipul benzina Premium sau motorina. Marfa circula cu o singura cisterna de la rafinarie la statiile de distributie, rolul firmei-fantoma interpuse si a documentelor fiscale emise in numele acesteia constand in crearea unui circuit comercial fictiv, menit sa deturneze verificarile fiscale si sa confere aparenta de legalitate actiunilor participantilor reali.
Un exemplu in acest sens il constituie operatiunile derulate de un grup de persoane si societati comerciale care au pus in practica o adevarata retea prin care astfel de produse au circulat cu acoperire aparent legala de la RAFO Onesti catre diversi beneficiari. Astfel, comisarii Garzii Financiare au constatat ca firma Farm Petrol SRL Bacau (filiala unei societati din Chisinau) a procesat la RAFO circa 2.500 tone de produs petrolier denumit solvent aromat, nesupus accizarii. Conform documentelor, acesta a fost livrat ulterior, printr-o alta societate, SC Mihalis SRL Bacau, catre SC Maxim Oil din Bucuresti, societate-fantoma. Moment in care se intocmeau documente fiscale catre un beneficiar real – SC Rohun SRL Arad, dar nu pentru solvent aromat, ci pentru benzina Premium, distribuita apoi prin statiile de benzina.
In realitate insa, marfa a fost incarcata in vagoane-cisterna si a circulat direct catre SC Rohun SRL si o alta societate, Tomas Iuli SRL din Suceava. Prejudiciul calculat a fost de peste un milion de euro, din care mai mult de 600.000 de euro reprezentand accize. In acest caz, a fost retinut administratorul SC Tomas Iuli – Tcaciuc Severin, despre care s-a constatat ca a mai produs un prejudiciu bugetului, in suma de 5,14 miliarde de lei, in calitate de actionar al unei alte societati din Suceava – SC Severin SRL. -Acesta este un caz fericit din punct de vedere al descoperirii si stoparii actului de evaziune fiscala, deoarece organele de control ale Ministerului Finantelor Publice au avut o colaborare optima si eficienta atat cu organele de urmarire penala, cat si cu factorii decizionali din judet-, ne-a declarat Marian Morcoasa.
Accizele la alcool sunt -vandute- firmelor-fantoma
In domeniul productiei, comercializarii si importului de alcool si bauturi alcoolice, principala metoda de evaziune folosita la debutul mileniului trei a fost cea a cesionarilor de societati catre cetateni straini, coroborat cu specularea lacunelor legislative.
Prima faza a operatiunii era infiintarea de societati comerciale de catre asociati – cetateni romani. Dupa inmatricularea societatilor, acestia obtineau autorizatii de producere alcool si bauturi alcoolice, in baza carora desfasurau -la vedere- activitatea de productie si/sau comercializare, timp in care se acumulau obligatii fiscale de ordinul zecilor, chiar sutelor de miliarde de lei. Moment in care societatea era cesionata catre cetateni straini cu active si pasive, inclusiv creantele fiscale. Cetateni straini care, bineinteles, nu mai puteau fi identificati ulterior. Ceea ce nu a putut impiedica alte personaje, ramase in mare parte neidentificate, sa foloseasca in continuare autorizatiile si documentele fiscale speciale (facturi, banderole fiscale, avize de insotire a marfii) pentru acoperirea altor tranzactii ilegale. Un exemplu edificator in acest sens este cazul deja cunoscut al familiei Stan din Focsani, care, numai in perioada 1999-2001, a constituit si inregistrat nu mai putin de opt societati comerciale, pe care le-a cesionat apoi catre diversi cetateni din Republica Moldova, dupa ce, mai intai, au desfasurat activitati in urma carora s-au acumulat datorii impresionante, reprezentand taxe si impozite cuvenite bugetului de stat. Una dintre societati, SC Dorangel SRL Golesti, a fost identificata de Garda si Politie ca s-a sustras de la plata taxelor si a impozitelor in valoare de 22 miliarde de lei, prin cesionarea actiunilor catre un cetatean basarabean si schimbarea sediului societatii comerciale in judetul Constanta. Dupa cum se stie deja, unul dintre ofiterii de Politie implicat, printre altele, in verificarea acestei societati, a fost tinta unui atentat, prin plasarea unei grenade defensive in autoturismul proprietate personala.
Vodca vrac a trimis pe piata neagra 1.000 miliarde de lei
In paralel cu utilizarea acestui sistem, de cesionari, evazionistii gasesc tot felul de metode de speculare a carentelor legislative. Astfel, in contextul in care materia prima, alcoolul, nu putea fi aprovizionat si utilizat la procesarea bauturilor alcoolice decat in conditiile in care era livrat prin Directia Generala a Finantelor Publice (monopol de stat), acesta a continuat totusi sa -circule- sub denumirea de vodca vrac, iar dupa stoparea acesteia, sub acoperirea de distilat din vin sau de cereale. -In urma controlului efectuat in acest an la toti producatorii de bauturi alcoolice din intreaga tara, am constatat ca 90% din agentii economici din intreaga tara <s-au aprovizionat>, conform documentelor, cu peste 60 milioane de litri
<vodca vrac> si circa 40 milioane de litri <distilat> din vin sau cereale, <livrate> evident de firme pe care le-am identificat ca… fantome-, ne-a dezvaluit Marian Morcoasa. Prejudiciul adus bugetului de stat prin aceasta forma de evaziune a fost calculat la circa 1.000 miliarde de lei.
Know-how de evaziune, importat in servicii si constructii
In sfera prestarilor de servicii si in constructii, metoda clasica de frauda fiscala este reprezentata de procedeul prin care societatile din Romania inregistreaza in evidenta contabila prestari de servicii de la extern sau intern, care ulterior nu mai pot fi cuantificate sau identificate in mod fizic si material (management, know-how, marketing, consulting etc.). La fel ca in cazurile de mai sus, societatile -prestatoare- din tara sunt fantoma ori cesionate. Daca sunt inregistrate in strainatate, acestea au sediile, de regula, in localitati sau state cunoscute drept paradisuri fiscale (Vaduz, Cipru, Insulele Virgine, Liechtenstein s.a.m.d.).
Serviciile de mai sus nu sunt prestate ca atare, realizandu-se, in realitate, doar un circuit fictiv al documentelor in baza carora sunt majorate artificial cheltuielile, se deduce ilegal TVA sau se transfera valuta ilegal din tara, in cazul importurilor de astfel de servicii. De altfel, cea mai mare parte a valutei sustrasa circuitului economic real este transferata in afara Romaniei nu cu valiza, ci prin conturi bancare, -modalitate care speculeaza legislatia permisiva-, dupa cum se specifica in raportul catre primul-ministru.
Scenariul utilizat in constructii pentru sustragerea de la plata obligatiilor fiscale este urmatorul:
1. O firma straina participa la licitatie in Romania sau preia direct, prin contract, o lucrare in antrepriza.
2. Firma straina preda obiectivul in subantrepriza unei societati romanesti.
3. Societatea din Romania se inregistreaza ca efectuand o prestatie la extern catre firma straina, consecinta fiscala fiind prestarea unei cote zero la TVA si inregistrarea unui impozit pe profit de numai 5%, fata de 25%, in mod normal.
4. Beneficiarul roman efectueaza plati in valuta, din care o parte, potrivit intelegerii, se intoarce la subantreprenor.
Un exemplu relevant in acest sens este cazul operatiunilor derulate de SC Virolite Polimeri Functionali SA din Victoria, cu firma straina Purolite International Ltd., care altfel detine 51% din societatea romaneasca. Din verificarile efectuate de comisarii Garzii a reiesit ca firma romaneasca a platit catre -partenerii- sai 3.232.182 de dolari SUA, cu titlu de contravaloare a serviciilor importate (management, cercetare-dezvoltare, consultanta si reclama). -Evident, daca mai e cazul sa subliniem, ca serviciile respective nu s-au regasit materializate in dezvoltarea sau cresterea eficientei societatii beneficiare din Romania-, ne-a precizat Marian Morcoasa, comisar general adjunct al Garzii Financiare. In plus, s-a constatat de catre organele de control ca suma respectiva a fost inregistrata deliberat drept -cheltuieli de cercetare si dezvoltare-, fara a se mai calcula obligatia de plata a TVA, in suma de 15,2 miliarde de lei.
Pe acelasi calapod, un alt exemplu adus la cunostinta premierului este cel al SC Titan SA Bucuresti, care a platit 410.000 de dolari SUA catre firma Saint Georges Ltd. Cipru, fara temei legal, drept contravaloare a unor servicii prestate nematerializate in activitatea beneficiarului roman.
Grosul taxelor de import poate fi recuperat doar de -vanatorii de fantome-
Un alt domeniu -curtat- intens de evazionisti este cel al importurilor si exporturilor. In cazul importurilor de materii prime, materiale, produse finite subevaluate, vamuite ca atare, metoda principala a evaziunii consta in interpunerea unei firme-fantoma (sau reala, dar cesionata ulterior) pe circuitul economic de comercializare la intern. Astfel, marfurile importate, subevaluate, sunt -vandute- scriptic catre societatea-fantoma, la nivelul careia are loc saltul sau reasezarea la valoarea de piata a pretului marfii si comercializarea catre un cumparator -de buna-credinta-. In acest mod, taxele si impozitele aferente diferentei de pret intre valoarea subevaluata din vama si cea reala de piata sunt imposibil de recuperat, in cele mai multe cazuri. In fapt, la fel ca la produsele petroliere, se creeaza numai un circuit fictiv al documentelor, marfa circuland direct de la vama la beneficiarul asa-zis cumparator -de buna-credinta-.
-Exporturile oarbe- sau cum se sustrage valuta din tara
In cazul exporturilor, au rezultat aspecte care conduc la ipoteza manifestarii a doua forme de evaziune fiscala. In primul caz, este vorba de achizitiile de marfuri la intern care sunt exportate la preturi modice catre beneficiari externi localizati in spatii specifice paradisurilor fiscale, unde are loc saltul de pret si recuperarea in valuta a diferentei pana la valoarea reala a exportului.
Cea de-a doua metoda este cea a -exporturilor oarbe-, in sensul in care marfa nu paraseste practic teritoriul tarii, societatea -exportatoare- beneficiind de o serie de facilitati, cum ar fi cota 0 TVA si impozit pe profit de 5%. S-ar putea spune din acest scenariu ca, totusi, volumul incasarilor din astfel de exporturi fictive se reintoarce in tara, -beneficiarul- extern trebuind sa transfere valuta in contul asa-zisului exportator roman. In fapt insa, beneficiarul extern emite concomitent o factura de prestari servicii externe (marketing, consulting etc.) prin care valuta se reintoarce in afara tarii, exportatorul roman majorandu-si artificial cheltuielile. In acelasi timp, sunt sterse urmele marfii care a facut obiectul -exportului-, aceasta fiind preluata de un cumparator -de buna-credinta-, care o inregistreaza in contabilitate pe baza unei facturi apartinand unei societati-fantoma.
In acest mod se incheie un circuit economic aparent real, in care bugetul statului este prejudiciat, iar valuta sustrasa pietei financiare reale este transferata in afara tarii.
Metodele de evaziune fiscala prezentate mai sus nu sunt aplicate in mod singular. In practica, asistam la o utilizare complexa a acestora, la crearea unui adevarat sistem, in care tehnicile sunt combinate si folosite ca atare.
Cojile de la orez au costat bugetul 40 miliarde de lei
Un astfel de caz, de utilizare de metode combinate in tentativa de fraudare a bugetului de stat, a fost depistat de Garda si de Politie in cadrul unei actiuni de contracarare a mafiei orezului. Un grup de mai multe societati (SC El Mabrouk SRL, SC Mariane Production si SC Rohim 2001, toate din Bucuresti), cu actionari de origine araba, a importat cantitati imense de orez -neprelucrat- pe care l-au declarat in vama drept materie prima utilizata in propriul proces de productie, pentru care au beneficiat de scutiri de la plata taxelor vamale si a TVA.
O mare parte din marfa importata de El Mabrouk SRL a fost insa comercializata la intern, in documente figurand ca -sparturi- rezultate din procesul de decorticare. Pretul practicat a fost de 10% din valoarea reala, beneficiarul fiind o firma-fantoma – SC Mariane Production. Ulterior, firma-fantoma a facturat cantitatea, sub denumirea de orez calitate superioara (cu valoarea de rigoare), catre o a treia firma, SC Rohim SRL, care a revandut-o catre El Mabrouk, inchizandu-se astfel, in mod fictiv, un circuit economic al documentelor. In realitate, de la El Mabrouk nu s-a miscat un bob de orez, ci doar s-a realizat un slat de pret la nivelul societatii-fantoma, unde evident ca nu s-au calculat, inregistrat si platit taxele si impozitele aferente – circa 40 miliarde de lei.
Facilitatile pentru zonele defavorizate, fructificate de evazionisti
Avalansa afacerilor evazioniste a facut ca, in ochii opiniei publice, facilitatile oferite in cadrul zonelor defavorizate sa fie percepute ca avand drept efect crearea de medii de infractionalitate economica, nicidecum refacerea echilibrului regional, reabsorbtia fortei de munca si stimularea productiei. Din constatarile organelor de control financiar-fiscal a rezultat ca, in cazul multor societati si puncte de lucru deschise in astfel de zone, pentru a beneficia de facilitati fiscale (scutire si exonerare de la plata taxelor vamale, accize, TVA, impozit pe profit), derularea activitatii a existat doar in circuitul documentelor, nicidecum in zona pentru care erau oferite facilitatile.
Un astfel de caz depistat de Garda Financiara este cel al SC Benysev SRL Vatra Dornei, care a efectuat importuri de masini si utilaje pentru punctul de lucru din zona defavorizata, in valoare totala de 10 miliarde de lei, pentru care a beneficiat de scutiri la plata taxelor vamale si a TVA. Bineinteles ca masinile si utilajele nu au fost niciodata utilizate pentru activitate proprie in zona defavorizata, acestea fiind de fapt comercializate pe piata interna, statul fiind prejudiciat cu 13,2 miliarde de lei. Ramane de precizat ca administratorul societatii, retinut de organele de cercetare si urmarire penala, este Tcaciuc Severin, nimeni altul decat cel retinut si in cazul tranzactiilor frauduloase cu produse petroliere efectuate de SC Tomas Iuli SRL Suceava.
