Procurorii îl acuză că a spălat 5,4 milioane de dolari
Procurorii Parchetului instanței supreme au început urmărirea penală în cazul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul privind prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI), fiind acuzat de spălare de bani și delapidare. Anchetatorii au stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 lei proveniți din infracțiunea de delapidare și peste 9,6 milioane lei proveniți din infracțiunea de înșelăciune, echivalentul a peste 5,4 milioane de dolari la data prăbușirii FNI, în mai 2000. Urmărirea penală a început după ce anul trecut, în august, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a infirmat a soluțiile de neurmărire penală din dosarele lui Vîntu privind FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiții și Dezvoltare și Banca Română de Scont. Decizia procurorului general a venit după ce Nicolae Popa, condamnat în această cauză, a solicitat redeschiderea dosarului. „Învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracțiunea de delapidare săvârșită în dauna FNI, pentru care autorul a și fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare printr-o hotărâre rămasă definitivă în a cărei executare se află în prezent. Totodată, învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu i-a înlesnit lui Nicolae Popa săvârșirea infracțiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta să nu fie tras la răspundere penală și să nu execute pedeapsa, precum și de a tăinui sumele de bani obținute", arată procurorii. Ulterior săvârșirii faptelor menționate, Vîntu ar fi dobândit și ar fi deținut, direct sau prin persoane fizice și juridice pe care le controla, sume de bani și alte bunuri provenite din delapidarea FNI de către Popa Nicolae și din săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în dauna FNI, cunoscându-le proveniența.
Vânzări și cumpărări succesive de imobile
Potrivit procurorilor, Vîntu ar fi efectuat mai multe operațiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infracțiuni au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla. Implicate în aceste operațiuni au fost firmele Gelsor SA și Gelsor & Network SA, care au achiziționat imobile în mai multe orașe din țară. Totodată, în baza probelor administrate, a rezultat ca Nicolae Popa a acționat sub coordonarea lui Vîntu Sorin Ovidiu, care a fost inițiatorul întregii operațiuni și principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Național de Investiții. Astfel, după ce în perioada 1999 – 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unități de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăților în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu ar fi utilizat aceste sume la achiziționarea de bunuri imobile. „Rezultă că, din anul 2003 și până în prezent, Vîntu Sorin Ovidiu a deținut bunurile provenite din delapidarea și din înșelarea FNI și i-a introdus într-un mecanism economico-financiar complex, transferând succesiv numeroase bunuri imobile între proprietarii pe care îi controla”, arată anchetatorii. Anul trecut, procurorii au menționat într-un comunicat că dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Banca Română de Scont și al Băncii Române de Investiții și Dezvoltare, au fost disjunse ”artificial” și au dus la ignorarea faptuui că toate aveau un punct central în societățile grupului Gelsor. „S-a dispus infirmarea soluțiilor de neurmărire din dosarele menționate și continuarea cercetărilor în cadrul aceleiași cauze, într-o abordare unitară”, se arată în comunicatul de ieri al Parchetului General.
În dosarul FNI au fost condamnați Nicolae Popa, la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, și Ioana Maria Vlas, la 10 ani, pentru înșelăciune și abuz în serviciu. Alte câteva persoane au primit pedepse cu suspendare. În urma prăbușirii Fondului Național de Investiții, în mai 2000,mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensații.
Bogdan Cristescu
