Radu Ioanid (foto), director în cadrul Diviziei de Arhive Internaționale a Muzeul Holocaustului din Washington, a calificat intenția de reînhumare ceremonială a scriitorului ungar Nyiro Jozsef drept o tentativă de reabilitare a unor personalități controversate din Ungaria, care au avut atitudini antisemite. Într-o declarație acordată Hotnews, Ioanid afirmă că Nyiro Jozsef a făcut parte din facțiunea pro-nazistă a fascismului maghiar. „Încercarea de înhumare ceremonială a lui Jozsef Nyiro se înscrie într-o serie mai largă și relativ recentă de tentative de reabilitare din Ungaria, care privește și pe alți «oameni de cultură», unii condamnați pentru crime de război, și chiar pe Miklos Horthy“, a spus Radu Ioanid. El a adăugat că Nyiro a fugit din Ungaria, la sfârșitul războiului, împreună cu ceilalți reprezentanți ai facțiunii „virulent pro-naziste a fascismului maghiar“. Potrivit lui Radu Ioanid, Jozsef Nyiro, fost scriitor și membru al Parlamentului ungar între 1941 și 1945, s-a exprimat în cuvântările sale politice împotriva «căsătoriilor corcite», care ar fi forțat partea maghiară «să arunce limba maternă, trimițând și punându-și descendenții în slujba intereselor și aspirațiilor străine». Ioanid a adăugat că și în domeniul publicistic Nyiro își expunea ideile antisemite, iar în publicația Magyar Ero (Forța Maghiară), pe care a condus-o între 1942 și 1943, apăreau nesemnate editoriale cu conținut violent antisemit, precum și elogii aduse legislației antisemite adoptate de Budapesta.
Ponta îi dă replica lui Kover
Chestiunea reînhumării scriitorului Nyiro Jozsef continuă să alimenteze schimburile de replici între Bucureti și Budapesta. Afirmațiile de duminică ale președintelui Parlamentului ungar, Lazslo Kover, legate de problema reînhumării în România a lui Nyiro și ieșite din cadrul diplomatic obișnuit, au primit replica din partea premierului Victor Ponta. Ponta a spus că declarațiile unor oficiali maghiari, printre care și ale președintelui Parlamentului de la Budapesta, pe tema reînhumării poetului Nyiro Jozsef, „nu sunt în linia relației de bună-vecinătate dintre statul român și cel maghiar“. Ponta a precizat că va discuta chestiunea cu primul-ministru al Ungariei, Viktor Orban, în cadrul unei întâlniri care va avea loc curând. El a mai arătat că Guvernul își menține o atitudine fermă de a considera drept inacceptabilă înhumarea poetului maghiar Nyiro Jozsef pe teritoriul României, decizie bazată pe faptul ca acesta a fost o persoana recunoscută pentru pozițiile sale antiromânești, antisemite și pro-fasciste. „Guvernul României susține cu fermitate decizia Prefecturii județului Harghita de a ataca în contencios administrativ adeverința de înhumare a lui Nyiro Jozsef, apreciind și atitudinea primarului din Odorheiul Secuiesc și reiterând că, la acest moment, orice demers în acest sens trebuie suspendat“, se arată într-un comunicat al Executivului.
Provocare cu iz electoral
Executivul leagă scandalul legat de reînhumarea lui Nyiro de contextul electoral din țara noastră, în condițiile în care a fost evidentă implicarea Partidului Civic Maghiar (PCM) precum și criticile reprezentanților acestei formațiuni la adresa primarului din Odorheiu Secuiesc, pe care aproape îl acuză că a eliberat o autorizație de reînhumare cu erori, astfel încât să poată fi contestată. „Guvernul României consideră necesar să aibă o poziție echilibrată și europeană, chiar în fața unor acțiuni vădite de provocare comise de formațiuni politice și extremiste angrenate în campania electorală pentru alegerile locale. În acest context, credem că este regretabilă implicarea directă în această acțiune și în campania electorală a forțelor politice extremiste, a președintelui Parlamentului Ungariei, László Kövér, și a președintelui partidului de extremă dreapta, Jobbik, Vona Gábor. Conform sursei citate, premierul apreciază faptul că o parte dintre inițiatorii acestui demers au ales să aștepte decizia instanței, precum și atitudinea moderată a reprezentanților UDMR, care nu s-au raliat unor acțiuni extremiste și unor demersuri electorale nepotrivite, menite să escaladeze în mod nefericit în dezbaterea publică, și precizează că autoritățile au dorit să evite orice fel de incident între partea română și cea maghiară pe marginea acestui subiect. „Vom respecta în continuare drepturile minorităților în România și suntem ferm angajați pe această direcție care ajută relațiile dintre țările noastre. Dar aceasta nu înseamnă că vom tolera gesturi ale unor extremiști făcute doar în interes de campanie electorală. În fața unor acte cu caracter provocator și extremist, Guvernul României va avea o atitudine europeană, în spiritul legii și al Constituției României, un spirit pe care l-am avut mereu în ceea ce privește promovarea drepturilor minorităților“, se mai arată în comunicat.
Prefectura Harghita verifică dacă există străzi cu numele lui Nyiro
Prefectul de Harghita, Cristina Urzică, a declarat ieri că va începe verificări în legătură cu legalitatea tuturor hotărârilor de consilii locale privind denumirea unor străzi și școli cu numele lui Nyiro Jozsef, la solicitarea lansată de premierul Victor Ponta. „Urmare a solicitării premierului, se va trece la verificarea tuturor hotărârilor consiliilor locale prin care s-a atribuit numele lui Nyiro Jozsef școlilor și străzilor din județ”, a declarat Cristina Augusta Urzică. O stradă cu numele lui Nyiro Jozsef există în Odorheiu Secuiesc, unde se află și casa în care a trăit scriitorul în perioada petrecută în localitate. În Harghita există și trei școli care poartă numele lui Nyiro Jozsef, în localitățile Frumoasa, Satu Mare și Mugeni. Premierul Victor Ponta a declarat ieri că va solicita Prefecturii Harghita să analizeze dacă hotărârea Consiliului Local de a denumi străzi cu numele lui Nyiro Jozsef nu încalcă legea adoptată în România care interzice recunoașterea sau onorarea persoanelor implicate în acțiuni fasciste, antisemite.
Bogdan Cristescu
