Șeful Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, marți, la o dezbatere organizată de Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a PE, că au existat încercări repetate de a limita eficiența investigațiilor DNA, dar cele mai multe au eșuat doar datorită reacțiilor venite din partea societății civile și a partenerilor externi ai României, în primul rând instituțiile europene.
„Ofensiva susținută a DNA a avut efecte semnificative și a atras reacții puternice, atât din partea clasei politice, cât și a societății civile și a observatorilor externi. Investigațiile efectuate au fost primite cu speranță și încredere de către societate, dar nu este mai puțin adevărat că au mobilizat un întreg sistem compus din politicieni din toate partidele și din oameni de afaceri, care se simte amenințat și care încearcă să își mențină controlul asupra resurselor publice. Au existat încercări repetate de a limita eficiența investigațiilor, prin inițiative de modificare a legislației anticorupție, prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori, prin propuneri abrupte de demitere a unor procurori cu funcții de conducere sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție”, a afirmat Kovesi, la dezbaterea publică din PE pe tema MCV care funcționează pentru România și Bulgaria.
Ea a spus că cele mai multe dintre aceste încercări au eșuat, iar luările publice de poziție ale CE, PE ori reprezentanților ambasadelor occidentale la București au contribuit esențial la retragerea de pe agendă a unor astfel propuneri și au oferit încredere societății civile românești pentru a reacționa ferm față de asemenea tentative.
„Într-un asemenea context, MCV a avut rolul unui observator obiectiv al progreselor înregistrate de România. Mecanismul ne-a ajutat să ne evaluăm activitatea prin raportare la un cadru neutru, tehnic, a contribuit la menținerea temelor legate de corupție și de reforma sistemului judiciar pe agenda clasei politice, a ajutat la stabilirea de priorități, obiective clare și măsuri și a remarcat derapajele de la obligațiile asumate de statul român odată cu aderarea la UE. Rolul MCV în evoluțiile pe care le-am prezentat este indiscutabil și cred că nu greșesc dacă afirm că în lipsa unui asemenea mecanism reforma sistemului judiciar nu ar fi avut amploarea pe care a avut-o”, a susținut șeful DNA.
Kovesi a subliniat că, pentru România, corupția a reprezentat o problemă sistemică, fiind dezvoltat în timp un sistem de legături între politicieni, oameni de afaceri și funcționari publici care acționau concertat pentru fraudarea resurselor publice.
„Datele statistice și evaluările CE din ultimii ani confirmă creșterea eficienței investigațiilor DNA. Numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut de la an la an, ca și importanța funcției persoanelor investigate. În 2014 numărul persoanelor trimise în judecată de DNA s-a triplat față de 2006. Numărul persoanelor condamnate de instanțele de judecată în 2014 în dosarele DNA a crescut de peste 7 ori. Din 2007 până în prezent DNA a dispus trimiterea în judecată a 48 de demnitari: 1 fost prim-ministru (același în 3 dosare distincte), 1 viceprim-ministru, 8 miniștri, 29 deputați și 7 senatori. Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv pentru infracțiuni de corupție 1 fost prim-ministru, 6 miniștri, 15 deputați și 5 senatori, restul cazurilor fiind în curs de soluționare”, a arătat Kovesi.
Ea a adăugat că un semn clar al independenței și eficienței DNA îl reprezintă faptul că, numai în 2014, a solicitat Parlamentului României încuviințarea arestării a 9 parlamentari și a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri, din care una înaintată PE, fiind cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați într-un an.
În opinia sa, calitatea actului de justiție depinde de oamenii care aplică legea, de aceea combaterea corupției în sistemul judiciar a fost una dintre prioritățile DNA, dar și unul dintre obiectivele monitorizării Comisiei.
„Din 2007 până în prezent au fost trimiși în judecată 110 magistrați, dintre care 56 au fost deja condamnați, restul cazurilor fiind în curs de soluționare. Nu trebuie să uităm că pentru a realiza scopul legii penale este important ca o persoană condamnată pentru corupție să nu își păstreze averea dobândită prin infracțiuni. Hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 310.000.000 euro. Cu această sumă odată executată, s-ar putea dubla salariile medicilor din România”, a mai spus Kovesi.
Ea a amintit că, potrivit unui studiu sociologic recent, DNA este instituția din sistemul judiciar care beneficiază de cea mai mare încredere.
„Din perspectiva noastră, câștigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal, indiferent de apartenența politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate. Creșterea încrederii cetățenilor în DNA a avut drept consecință faptul că numărul persoanelor care au denunțat infracțiuni de corupție în 2014 a crescut cu 75% față de anul 2013, ceea ce confirmă o modificare de mentalitate cu privire la acceptabilitatea socială a acestui fenomen”, a mai arătat Codruța Kovesi.
Potrivit acesteia, în Raportul anticorupție al UE, publicat în februarie 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.
Kovesi a mai precizat că pedepsirea funcționarilor corupți nu este suficientă pentru eradicarea fenomenului, ci trebuie identificate și înlăturate riscurile și vulnerabilitățile care conduc la comiterea faptelor de corupție.
„DNA va continua cu aceeași fermitate și consecvență aplicarea cu rigoare a legii, respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și asigurarea unui act de justiție corect, echilibrat, fără partizanat, astfel încât egalitatea în fața acțiunii justiției să nu poată fi pusă sub semnul întrebării. Contăm în acest efort pe sprijinul partenerilor noștri instituționali din România și privim cu încredere către instituțiile europene pentru a ne fi în continuare alături cu obiectivitate și deschidere, în beneficiul statului de drept și cetățeanului român”, a mai spus Laura Codruța Kovesi.
