O cititoare informată a ziarului „Curentul“ – Elena A. – ne-a semnalat indignată o acțiune a PNL pe care o consideră „un abuz, o ilegalitate, o intruziune în viața mea personală, un nou pas spre consolidarea statului polițienesc romån. În afară de asta, unde este securitatea bazelor de date ale statului romån? Orice membru PNL (sau al altui partid), orice delincvent, mafiot sau bolnav mintal are acces la baza de date a poliției? Gestul lui Antonescu este unul orwellian, descalificant pentru un candidat la funcția de președinte al Romåniei; ar trebui să-și retragă candidatura. Dacă acum face așa ceva, ce va face ca președinte (Doamne ferește!!), cånd va avea putere totală asupra serviciilor secrete, a poliției, a arhivelor statului?“ Indignarea cititoarei noastre a fost pricinuită de așa-zisa operațiune electorală de felicitare a romånilor ce poartă numele de Elena și Constantin, cu ocazia zilei Sfinților Constantin și Elena.
Dreptul la viață privată este garantat în Romånia de Constituție. La originea reglementării dreptului la viață privată a stat nevoia fiecărei persoane de a stabili ea însăși ce vrea sau poate dezvălui din informațiile care o privesc – codul numeric personal, datele de contact (adresa, telefon), starea de sănătate, cazierul, etc. În acest context, societățile democratice au pus bazele unui sistem adecvat de protecție a datelor personale.
Protecția datelor personale – apă de ploaie
Nici România nu a făcut rabat de la aceste obiective, creând în timp cadrul legislativ și instituțional pentru asigurarea protecției vieții private și a datelor personale, considerate componente esențiale în protecția persoanei fizice. Astfel, legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date constituie Legea-cadru de transpunere a reglementării comunitare în domeniul protecției datelor personale – Directiva 95/46/EC, iar legea nr. 102/2005 a pus bazele instituției menite să vegheze la asigurarea respectării legalității în acest domeniu – Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).
Partidul Național Liberal este unul din cei trei mari jucători din viața politică românească. Acest partid s-a aflat la putere timp de 4 ani, timp în care, având la dispoziție resursele formidabile pe care le oferă statutul de partid la guvernare, PNL a făcut practic tot ce a vrut. În decembrie 2008, cånd a fost nevoit să plece de la putere, PNL a luat cu el tot felul de lucruri, inclusiv unele ce țin de viața privată a persoanei. Cum ar fi, de pildă, adresa cuiva.
PNL are dreptul de a administra doar bazele de date cu membrii săi
Potrivit agenției Reporteri.ro, PNL are la dispoziție o bază de date cu informații legate de adresa de domiciliu a persoanelor. Autoritatea de supraveghere – ANSPDCP – ne-a informat că adresa de domiciliu a persoanei face parte din categoria datelor cu caracter personal, fiind supusă reglementărilor legii 677/2001.
Partidul Național Liberal figurează în evidențele autorității naționale de supraveghere la numărul de operator 3403. Numai că această autorizație, cu caracter permanent și în vigoare de la 11.01.2006, se referă doar la „informarea membrilor despre activitatea PNL prin intermediul materialelor informative“. Prin urmare, PNL poate folosi, cum vrea, doar datele personale ale membrilor săi de partid.
Recent, însă, numeroși cetățeni ai României – ce nu fac parte din PNL sau din alt partid – au avut surpriza să primească în cutia poștală o felicitare din partea președintelui PNL, Crin Antonescu. Destinatarii – menționați cu nume și adresă – erau cei care poartă numele de Constantin sau Elena.
Încălcare flagrantă a legii
Gestul electoral s-a făcut însă cu încălcarea flagrantă a legii, atâta timp cât legiuitorul a prevăzut clar că orice prelucrare de date cu caracter personal poate fi efectuată numai dacă persoana vizată și-a dat consimțământul în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare. Mai mult, legea 677/2001 prevede, la articolul 32, și sancțiuni în cazul prelucrării nelegale a datelor cu caracter personal (amendă de la 10.000.000 lei la 250.000.000 lei). Așteptăm autosesizarea ANSPDCP în acest caz.
Încheiem cu observația pertinentă a cititoarei noastre, Elena A., cea care ne-a semnalat abuzul PNL: „Måine vor accesa baza de date a Ministerului Sănătății, a domeniului public, a băncilor etc – dacă nu au făcut-o deja – și mă vor felicita că m-am vindecat de cine știe ce boală sau că mi-am plătit la timp impozitul pe casă, că mai am soldul x pe cardul de salariu sau că am cumpărat hrana ecologică de la supermarket etc.
Poimåine mă voi găsi pe mai știu eu ce listă de susținere a lui Crin sau alt gușter liberal ori pe vreo listă de subscripție publică pentru plata datoriilor PNL lăsate moștenire de Călin Popescu Tăriceanu“.
