Intalnirea Romaniei cu istoria, asa cum numea presedintele Iliescu summitul de la Praga, are toate sansele sa fie una nefericita pentru noi. In ciuda ofensivei externe, a deplasarilor extrem de numeroase via Washington si a trupelor trimise in Afganistan, aderarea Romaniei la NATO tinde sa devina o Fata Morgana. La inventarul facut de liderii Aliantei, in dreptul Romaniei sunt trecute mai multe minusuri, legate in special de probleme interne, cum sunt coruptia sau reforma institutionala, dar si de relatiile cu vecinii. Aceste relatii sunt foarte importante pentru oficialii NATO, care se feresc sa aduca in sanul Aliantei tari care au divergente la granite. Situatia este cunoscuta si de premierul Adrian Nastase, care inca din 1999 recunostea, in mod public, aceste lucruri. Astazi, premierul roman nu mai scoate un cuvant despre aceasta stare de fapt, in conditiile in care NATO nu a renuntat la evaluarea relatiilor tarilor candidate cu vecinii.
Nastase – in rol de Pythia a romanilor
Nu mai departe de octombrie 1999, actualul premier, care declara din ce in ce mai optimist ca usile NATO se vor deschide pentru tara noastra la sfarsitul acestui an, afirma, cu convingere, intr-un discurs prezentat la un seminar organizat de Academia Romana ca -Romania a fost si va fi amanata sa intre in NATO pentru ca se are in vedere detonarea ?çproblemei transilvane?ê, fapt ce nu se poate intampla intr-o tara membra NATO-. Argumentele lui Nastase la vremea aceea se bazau pe teoriile lui Samuel Huntington, pe care-l considera expert in probleme de strategie mondiala, si pe informatia, extrem de pertinenta de altfel, ca NATO nu primeste la masa sa tari care nu si-au rezolvat toate problemele cu vecinii pentru ca ar creste instabilitatea Aliantei. Or, nici in acest moment, Romania nu are clarificate toate divergentele de la granite, ceea ce ne-ar putea conduce la concluzia, daca ne luam dupa estimarile lui Nastase, ca nici in acest an nu vom iesi printre fruntasi in cursa de aderare la NATO.
Pe ruta Bucuresti-Chisinau bate crivatul
Relatia cu Republica Moldova se afla in cel mai scazut punct din *90 incoace, fapt recunoscut nu numai de analisti, ci si de politicieni. Tratatul de prietenie si buna vecinatate a fost, practic, dat uitarii, autoritatile de la Chisinau si Bucuresti fiind angrenate intr-un razboi al declaratiilor care a trecut de mult granitele celor doua tari. Acuzatiile si criticile formulate pe ambele maluri ale Prutului au suscitat atentia organismelor europene si chiar interesul opiniei publice de peste Ocean. Aflat in vizita la Washington, presedintele Ion Iliescu a fost chestionat de presa, in premiera, despre problema relatiilor Romaniei cu Republica Moldova. Orientarea pro-Est a Chisinaului, desi este criticata vehement la Bucuresti, este privita cu mare simpatie la Moscova. Directorul Institutului de Studii Politice de la Moscova declara recent, intr-un interviu, ca -pozitia conducerii romane este injusta- cu privire la intentiile Moldovei care, in opinia sa, -este un stat independent, care poate lua decizii fara sa tina seama de Romania-.
Ucraina mentine suspansul
Nici relatia cu Kievul nu se afla la cote de mare simpatie. Definitivarea Tratatului de frontiera si delimitarea platformei maritime continua sa tensioneze relatiile bilaterale. Intransigenta negociatorilor ucraineni determina un blocaj al discutiilor, accentuat si de apropierea alegerilor generale din Ucraina, fapt ce muta atentia autoritatilor dinspre relatiile cu vecinii spre problemele interne. De altfel, Ucraina nu are nici un interes sa urgenteze rezolvarea divergentelor cu partea romana, pentru ca nu exista nici o presiune interna sau externa in ceea ce o priveste, tipar care nu se aplica insa si Romaniei.
Socialistii maghiari pregatesc lovitura la Memorandum
Desi Bucurestiul se lauda cu rezolvarea controverselor legate de Legea statutului prin semnarea celebrului Memorandum care extinde dreptul la munca in Ungaria pentru toti cetatenii romani, indiferent de etnie, victoria partii romane este de scurta durata. Socialistii maghiari, care au mari sanse sa preia puterea dupa alegerile din martie, au anuntat ca, imediat dupa ce se vor instala la conducere, vor anula Memorandumul cu care se mandreste Guvernul Nastase.
In acest context nu trebuie omisa nici ceea ce Nastase numea -problema Transilvana-. Atat in Ungaria, cat si in Romania exista cercuri politice si civice care prin actiunile lor nu fac altceva decat sa readuca in discutie aceasta problema, cu precadere inainte de momente importante, cum ar fi spre exemplu reuniunea de la Praga din acest an.
Inventariind relatiile cu vecinii, putem constata cu usurinta ca doar pe flancul sudic s-a instaurat linistea, in rest, tensiunea este in crestere, fapt ce ii ingrijoreaza se pare pe distinsii lideri ai NATO. Daca la acest bagaj negativ adaugam ultimele semnale legate de proliferarea coruptiei in Romania, sentimentul ca aderarea la NATO este o eterna Fata Morgana devine din ce in ce mai acut.
Iliescu – avertizat la Washington asupra coruptiei
-Coruptia este o problema majora. Aveti stiri despre crima organizata, aveti coruptie in interiorul Guvernului, firmele care doresc sa faca afaceri trebuie sa dea bani anumitor persoane-, a declarat senatorul republican Frank Wolf, dupa intrevederea cu presedintele Ion Iliescu. Coruptia, accesul la arhivele Securitatii, clarificarea prezentei in mediul politic a pesoanelor care au apartinut organelor de securitate sunt doar cateva din aspectele pentru care Iliescu a trebuit sa dea lamuriri la Washington, in cursul intrevederilor pe care le-a avut atat cu oameni politici, cat si cu ziaristi si universitari.
