Discurs de recepție – acad. Aurel Iancu
Înscriindu-se în tradiția academică, acad. Aurel Iancu și-a consacrat discursul de recepție lui Nicholas Georgescu-Roegen (1906-1994), membru de onoare al Academiei Române, una dintre cele mai prestigioase personalități ale economiei românești și mondiale. Paul Samuelson, laureat al premiului Nobel, îl caracteriza pe acest adevărat vizionar ca un mare spirit al epocii, unul dintre savanții pe care viitoarea istorie îl va așeza printre aceia care au gândit și acționat cu mult înaintea timpului lor și care, în cursul vieții, nu a reușit să obțină întreaga recunoaștere pe care o merita. Cu o pregătire științifică profundă, asimilată la cele mai bune școli și centre științifice din țară și din străinătate (începând cu Universitatea din București, continuată la Sorbona, University London College și Harvard) a contribuit la dezvoltarea teoriei economice neoclasice prin modelare matematică, alături de mari economiști ai secolului trecut – Samuelson, Leontief, Hicks, Kaldor, Malinvaud, Koopmans ș.a. A lăsat moștenire o operă științifică impresionantă, apreciată de toți marii economiști ai lumii și a pus bazele unei noi școli de gândire în științele economice, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de bioeconomie. Din păcate, fiind refugiat politic, puterea comunistă a pus piedici pătrunderii operei sale în România și de aceea este destul de puțin cunoscut.
Cunoștințele sale enciclopedice (matematică, economie, fizică, biologie, filozofie), ca și experiența sa din economia reală, mai ales aceea din România și din țările agrare suprapopulate, ascuțitul său spirit critic, originalitatea concepției sale au făcut să fie recunoscut și prețuit de vârfurile modeliștilor economiști din întreaga lume. Dată fiind vastitatea operei lui N. Georgescu-Roegen, acad. Aurel Iancu s-a referit la unele aspecte la care acest „savant între savanți“ ținea în mod deosebit: statistica matematică; probleme de economie matematică tratate în limitele școlii neoclasice; problemele economice și metodologice tratate într-o nouă perspectivă, care îl consacră ca un autentic întemeietor de școală în gândirea economică. Aceasta din urmă a fost inaugurată în 1966, când a apărut „Analytical Economics, deschis cu eseul „Unele elemente de orientare în știința economică“ și principalele lui idei au fost dezvoltate în lucrările „Legea entropiei și procesul economic“, „Energia și miturile energetice“, în numeroase articole apărute în reviste de specialitate, precum și în lecții și conferințe prezentate la diferite universități. La neajunsurile semnalate în interpretarea proceselor economice și a metodologiilor în care totul se reduce la mișcare, măsurare și conservare, N. Georgescu-Roegen a elaborat soluții folosind concepte noi – aritmomorfism, schimbarea, calitatea, dialectica, entropia și ireversibilitatea proceselor entropice – ceea ce l-a făcut pe Mirowski să afirme că „opera sa lasă puține lucruri în picioare“.
Înzestrat cu un deosebit spirit de analiză dublat de un spirit integrator de excepție, N. Georgescu-Roegen și-a îndreptat atenția spre probleme de sinteză care privesc modul în care știința economică reflectă realitățile economice și sociale și dacă aceasta răspunde sau nu cerințelor și tendințelor din procesele economice în relație cu mediul natural. Concret, N. Georgescu-Roegen a subliniat limitele teoriei neoclasice a creșterii economice, ale teoriei echilibrului economic, ale funcțiilor de producție ș.a., prezentate, în general, în forme sofisticate dar incapabile să surprindă schimbările calitative, evoluția resurselor naturale și a mediului. Între elementele noi introduse de N. Georgescu-Roegen se distinge entropia ca lege universală, căreia i se supun toate procesele, inclusiv cele economice, dialectica și ireversibilitatea proceselor economice, transformarea calitativă, epuizarea resurselor naturale și degradarea mediului.
Programul bioeconomic roegerian invită diferitele profesii să renunțe la izolare, să facă pași peste frontierele înguste și artificiale ale disciplinelor proprii, să pătrundă în teritoriile altor științe și să realizeze o cooperare durabilă între discipline pentru a pune bazele unei alianțe între viața economică, socială, biologică și procesele naturale dominate de legea entropiei. Urmărind impactul pe care opera lui N. Georgescu-Roegen îl are în lumea științifică și în economia reală, se poate constata un fapt uimitor: cu cât ne îndepărtăm în timp de momentul publicării operei sale, cu atât ea devine mai necesară, mai analizată și mai cunoscută. O ilustrează cu prisosință cele peste 149.000 de referințe pe Internet, numărul mare de conferințe și colocvii naționale și internaționale și de articole din enciclopedii și dicționare dedicate concepției acestui compatriot al nostru.
Opera lui N. Georgescu-Roegen, prin caracterul său inter și transdisciplinar, mai rar întâlnit în literatura științifică, reprezintă un izvor nesecat de idei din care se inspiră nu numai economiștii, ci și ecologiștii, biologii, fizicienii, energeticienii, statisticienii. Economiștii, de pildă, consideră că a făcut o adevărată revoluție, punând bazele bioeconomiei; ecologiștii partizani ai ideilor sale au ajuns la concluzia că această disciplină a fost fundament teoretic în majoritatea lucrărilor lui N. Georgescu-Roegen, publicate încă din 1966. Ca o recunoaștere a contribuțiilor sale științifice, N. Georgescu-Roegen a fost distins cu numeroase titluri universitare și ales ca membru a mai multor prestigioase societăți științifice internaționale. În anul 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. La centenarul nașterii sale, în 2006, i-au fost consacrate sesiuni științifice în mai multe centre științifice din diferite țări, la Academia Română, Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române, Academia de Științe Economice din București, Institutul de Statistică, Universitatea din Timișoara ș.a.
Cu acest prilej, acad. Aurel Iancu, în calitate de coordonator general, a anunțat că se finalizează editarea operei lui Georgescu-Roegen în limba română, sistematizată în șapte volume și 11 cărți. În acest fel, slujitorii și colaboratorii Academiei au reușit să ofere publicului cititor, tinerilor îndeosebi, un tezaur de gândire economică fără egal, o concepție de mare profunzime și originalitate ce trebuie să fie cunoscută și dezvoltată de generațiile viitoare, pe care savantul le avea în vedere în teoriile sale privind entropia, resursele și dezvoltarea economică.
Proiectul noii alianțe a vieții economice bazate pe tehnologii și comportamente umane prietenoase, fundamentat de N. Georgescu-Roegen, rămâne să fie dezvoltat de generațiile viitoare.
Răspunsul a fost dat de acad. Viorel Barbu, președintele Filialei din Iași a Academiei Române.
* Discursul de recepție și răspunsul sunt afișate pe site-ul Academiei Române la adresa: www.academiaromana.ro.
