Tratamentul cu antibiotice pe care il urmeaza nu l-a tintuit la pat pe liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, care, manat de dorinta de a curata Romania de -mafioti-, a mers sa sfinteasca locul unde va inalta -Puscaria mafiotilor-. Insa, din nefericire, peremistul nu a putut gusta din micii si din berea pe care organizatorii le pregatisera pentru a marca o noua manifestatie marca PRM.
Proiectul partidului este abia in faza incipienta, dar a fost lansat cu surle si trambite, astfel incat cei vizati de judecata extremista a lui Vadim sa se teama inca de pe acum. In judetul Dambovita, la o ora de mers cu masina de Bucuresti, locul ales pentru a ridica puscaria se distingea dupa o prelata intinsa pe post de fatada a viitoarei temnite, pe ea fiind desenate ferestre cu gratii, iar in spatele lor, chipurile, -detinutii- – fostul presedinte Emil Constantinescu, senatorul UDMR Verestoy Attila, fostul membru PRM Nati Meir si deputatul PSD Ovidiu Musetescu, alesi dupa preferintele -Tribunului-. Acesta a venit la locul cu pricina cu tot cu un sobor de preoti si cu un taraf de lautari dupa el, ca sa incununeze cum se cuvine momentul. -Ziua gloriei a sosit!-, a strigat liderul PRM, apreciind ca partidul sau are vocatie de constructor. Si nu orice fel de constructor, pentru ca formatiunea lui Vadim va inalta o inchisoare privata, care sa functioneze in parteneriat cu statul, si unde -mafiotii- sa nu stea ca sardelele. In acest sens, Vadim s-a laudat ca unii peremisti au cautat pe internet si au aflat ca exista astfel de inchisori private in Africa de Sud, in Noua Zeelanda si chiar in Australia si Germania.
-In Romania au inceput sa existe si cimitire private. Sper sa nu existe si bariere private de cale ferata-, a mai apreciat C.V. Tudor, minunandu-se apoi cu gandul ca unii ar putea ridica barierele la trecerea trenurilor, iar altii – nu. -Visez ca aici va fi o scoala de dansuri si bune maniere-, a mai aclamat liderul PRM, dupa care i-a invitat pe cei prezenti sa asculte -folclorul de parnaie- interpretat de lautarii adusi de la Bucuresti.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane