Daca aderarea la NATO si UE sunt tinte mai indepartate si parca din ce in ce mai greu de atins, mult mai la indemana par sa fie Romaniei initiativele regionale. Procesul de Cooperare Dunareana, aparut la propunerea tarii noastre, este un bun exemplu in acest sens, fiind vazut ca un exercitiu de integrare europeana, deoarece printre cei 13 membri se afla atat tari ale UE, cat si state candidate sau asociate la Uniune. Lansarea oficiala la apa a Procesului va avea loc la Viena, pe 27 mai, in prezenta ministrilor de externe din tarile aflate in Bazinul Dunarii si a reprezentantilor Comisiei Europene si Pactului de Stabilitate, care au decis sa -naseasca- acest proiect.
Saptamana trecuta s-a incheiat la Bucuresti cea de-a doua intalnire pregatitoare a marii reuniuni din primavara de la Viena, la discutii participand toate statele din Bazinul Dunarii, cu exceptia reprezentantilor Bosniei si Hertegovina, retinuti din -motive neasteptate-. Participantii la reuniunea de la Bucuresti, prezidata de reprezentantul Romaniei, Bogdan Aurescu, au convenit, in prezenta coordonatorului Pactului pentru Stabilitate, Erhard Busek, proiectul de declaratie care urmeaza sa fie adoptat la Viena. Procesul de Cooperare Dunareana este o initiativa politica a Romaniei si Austriei, la care s-au adaugat ulterior Comisia Europeana si Pactul de Stabilitate, in scopul identificarii unor directii generale de actiune ale statelor dunarene. Important este faptul ca nu vor fi create noi institutii si noi structuri, ci se va merge pe o formula de cooperare, bazata pe intalniri intre reprezentantii tarilor din Bazinul Dunarii, pentru a stabili directii de colaborare in diferite sectoare.
Economia bate politica
Chiar daca valoarea adaugata a Procesului de Cooperare Dunareana pare sa fie, conform documentelor, dimensiunea politica, principalele sectoare de colaborare intre tarile din Bazinul Dunarii se situeaza in sfera economicului. Dimensiunea economica este trecuta la loc de frunte in proiectul de Declaratie comuna, subliniindu-se necesitatea cooperarii in domeniul transporturilor, al navigatiei si, nu in ultimul rand, al turismului, prin promovarea Deltei si a agroturismului. De asemenea, un rol important este rezervat protectiei mediului si chiar dimensiunii culturale a colaborarii tarilor din Bazinul Dunarii.
La precedenta reuniune de la Viena s-a propus, de catre reprezentantii mai multor state, chiar si intarirea cooperarii intre statele dunarene in domeniul securitatii, in vederea combaterii criminalitatii transfrontaliere si a traficului de narcotice si arme. Astfel, in prezent se studiaza chiar posibilitatea introducerii, in cadrul Procesului de Cooperare Dunareana, a dimensiunii de securitate.
Bucurestiul va gazdui prima Conferinta de afaceri dunareana
Statele implicate in acest proiect regional au cazut de acord ca primul pas concret in directia colaborarii sa fie organizarea unei Conferinte de afaceri, sub egida Procesului de Cooperare Dunareana, in 2003, la Bucuresti. Initiativa organizarii acestei conferinte apartine, bineinteles, Romaniei, ceilalti trei coinitiatori fiind de acord asupra oportunitatii unei asemenea reuniuni, menite sa stranga comunitatea de afaceri din statele dunarene, cu precadere a celei din domeniul transportului, separata dupa o intrerupere a activitatilor de colaborare in regiune de aproape trei ani. Pentru organizarea acestei conferinte a fost cooptata si Banca Austria, care a participat si in trecut la organizarea unor evenimente asemanatoare, dedicate problematicii regiunii dunarene.
America si Rusia se baga si ele in… Dunare
Nici nu a fost bine lansata initiativa Procesului de Cooperare Dunareana ca au si aparut solicitari pentru obtinerea statutului de observator. Statele Unite ale Americii si Rusia au facut primele cereri in acest sens, Moscova motivand cu interesul sau constant pentru problematica dunareana, iar Washingtonul cu dorinta sa de a sprijini, in continuare, financiar proiecte comune in regiune. De asemenea Franta si Olanda si-au trimis si ele solicitarile pentru a obtine calitatea de observatori la Procesul de Cooperare Dunareana. Soarta acestor cereri nu a fost pana in prezent solutionata, tarile membre urmand sa-si transmita opiniile pe aceasta tema pana la 1 martie.
Columna lui Traian – motiv de inspiratie pentru proiecte regionale
Partea romana, in calitate de initiatoare, le-a prezentat participantilor la reuniunea de saptamana trecuta, de la Bucuresti, si propunerea de sigla pentru Procesul de Cooperare Dunareana, care sustin oficialii MAE, a fost primita pozitiv de catre reprezentantii tarilor dunarene. Sigla cuprinde, pe langa bine cunoscutele stelute europene, cursul stilizat al Dunarii si… scene de pe Columna lui Traian de la Roma. Aceste scene nu au fost nici ele alese la intamplare. Podul construit de Apollodor din Damasc, barcile de pe Dunare si negutatorii din piata au fost alesi pentru ca reprezinta, in opinia celor care au conceput sigla, toate dimensiunile avute in vedere de Procesul de Cooperare Dunareana.
