Întreaga șarada a PSD-ului, care încearcă să-și legitimeze plecarea la Bruxelles printr-un act cu valoarea apei de ploaie, se destramă când vine vorba de declarații similare ale Parlamentului pe diverse probleme, fie ele de politică externă sau internă. Mai exact, este vorba despre votul consultativ dat de Legislativ pentru o declarație politică a lui Ponta rostită în Parlament în urmă cu câteva săptămâni. Atunci, USL care deține majoritatea în Parlament, a încercat să-i creeze un așa-numit suport legal lui Ponta de a-i lua fața lui Băsescu și de a pleca el la Consiliul European. Numai că actul în sine, prezentat cu valoare de mandat, nu are nicio acoperire juridică. Asta o știe și „doctorul în drept”, Victor Ponta și ceilalți useliști. Numai că în acest răstimp, USL s-a bizuit pe memoria scurtă a românilor și a rostogolit povestea transformând-o de la una cu caracter consultativ, care nu-și produce efecte juridice, într-un veritabil „mandat pentru Bruxelles”. Un altfel de a „minți poporul cu televizorul”. O încercare patetică a USL de a călca în picioare încă o dată legile acestui stat și în special Constituția pe care nu o mai văd ca legea supremă în stat, ci ca pe „arma lui Băsescu”.
Precedentul Iohannis
Nulitatea „mandatului” al lui Ponta este demonstrată de voturi similare pe declarații politice făcute în Parlament. Un exemplu în acest sens este și votul din Parlament dat pe o declarație care a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din data de 21 octombrie 2009 vizavi de desemnarea lui Klaus Iohannis ca premier al României. În același timp, declarația în cauză cerea președintelui Băsescu retragerea candidaturii lui Lucian Croitoru și înlocuirea acesteia cu cea alui Iohannis, „având în vedere că acesta este susținut de o majoritate absolută și transparentă în Parlament”. „Parlamentul României constată existența unei majorități parlamentare transparente, adoptă prezenta declarație: Își afirmă susținerea pentru desemnarea domnului Klaus Werner Iohannis drept candidat pentru funcția de prim-ministru. Un guvern de tehnicieni condus de un premier independent față de partidele politice parlamentare este singura opțiune realistă pentru atingerea celor trei priorități imediate ale României: organizarea de alegeri libere și corecte, gestionarea problemelor economice urgente ale țării și reclădirea încrederii între Guvern și partenerii săi instituționali. (…) Solicită Președintelui Traian Băsescu retragerea propunerii fără susținere parlamentară făcute pentru funcția de prim-ministru. Candidatul desemnat, domnul Lucian Croitoru, este în imposibilitatea de a obține susținerea unei majorități parlamentare, iar continuarea demersurilor în care este angrenat înseamnă prelungirea crizei politice și amplificarea costurilor economice și sociale ale acesteia”, se precizează în declarația de atunci a Parlamentului, publicată în Monitorul Oficial, trecut mai nou prin ordonanță de urgență sub pulpana lui Ponta.
Exemplul extern
Un alt exemplu, de data aceasta în plan extern, legat de nulitatea votului pe declarații politice este cel legat votul Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991, referitor la declararea independenței față de URSS. „Având în vedere că acest referendum ar urma să se desfășoare și pe teritoriile românești – Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, precum și județele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul țării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul și neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 și de Parlamentul României la 24 iunie 1991. Desigur, este dreptul Ucrainei să organizeze un referendum pentru independența sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privința teritoriilor românești anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparținut niciodată Ucrainei și sînt de drept ale României”, se preciza în declarația votată din Parlament la data de 28 noiembrie 1991. Nici atunci, aceste declarații din Parlament nu au făcut nici cât o ceapă degerată, fiind vorba doar despre un vot consultativ, nu unul „executiv”. Atunci, România avea să recunoască noul stat Ucraina la 8 ianuarie 1992, după ce Kievul își proclamase indepedența la 24 august 1991. Concluzia: Victor Ponta a acționat ilegal și deasupra Constituției când a plecat la Bruxelles, în ciuda prevederilor legii supreme și a unei decizii din urmă cu două zile a Curții Constituțional. Un abuz de putere vecin cu măsurile despotice ale unui adevărat „Victator”!
Nicolae Bucur
