Cand spui Franta iti vine automat in minte Turnul Eiffel sau Muzeul Luvru, cand spui Spania te gandesti la coride si flamenco, iar cand spui Italia parca iti lasa gura apa dupa o pizza adevarata. China este cunoscuta atat pentru Marele Zid, cat si pentru mana de lucru ieftina si calificata, India – pentru Taj Mahal si softisti, in timp ce alte tari s-au remarcat prin miile de turisti care vin in orice anotimp pentru a admira peisaje inedite. Valorile si traditiile fiecarui popor sunt in stare sa traverseze oceanele, astfel incat orice roman se gandeste la imensele sombrero sau la mancarurile picante cand vine vorba de Mexic. Pentru noi, valorile care ar trebui sa ne identifice nu au ajuns nici macar in Spania, unde in fiecare an poposesc mii de romani. Tragedia pentru romani este lipsa unui element de identificare in multitudinea culturala europeana. Rand pe rand, politicienii si-au complimentat poporul, atribuindu-le calitati la care romanii nici nu visau, dar fara un rezultat concret. -Am putea sa ne facem un brand dintr-o tara care a reusit sa scape de marea coruptie-, incerca pana si presedintele Traian Basescu sa vina cu idei. Cu toate acestea, la un pas de intrarea in Europa, Romania este in continuare asociata cu valori negative sau, in cel mai bun caz, cu fostul dictator Nicolae Ceausescu. Ca sa nu mai vorbim de produsele romanesti. Sperantele pe care si le fac producatorii ca vor intra in randul celor europeni se dovedesc mai mult decat desarte. Spaniolii nu pot identifica nici macar un produs romanesc, asa ca marcile mai pot sa stea la coada.
Incercarile palide ale guvernului de a face din Romania un brand valoros au sfarsit pana la urma in sertarele biroului lui Alfred Bulai, actualul presedinte al strategiei guvernamentale, pentru care nu este asa important ca Romania sa aiba macar un element pozitiv de identificare. Programe lansate in urma cu un an si fonduri cheltuite pentru sondaje, care puteau constitui un inceput, au fost uitate de guvern, care invoca acum ca se ocupa de expertize. In urma anchetei ziarului nostru nu putem decat sa ne intrebam, retoric: -dar cu brandul ce-ati avut?-.
De mai bine de un an, Agentia pentru Strategii Guvernamentale se chinuie sa teasa ceva ce ar putea sa dea Romaniei notorietate pe plan european: brandul de natiune. Si cum treaba de mantuiala facuta de romani ar putea intra cu succes printre trasaturile nationale, oamenii care se succed la conducerea institutiei taraganeaza realizarea proiectului, demoland tot ce au construit anterior altii.
Pe 18 mai 2005, Agentia pentru Strategii Guvernamentale, condusa pe acea vreme de Valeriu Turcan, anunta cu surle si trambite demararea procedurilor pentru elaborarea conceptului de brand de natiune. De atunci, vreo doua comunicate de presa, o dezbatere publica, un sondaj, un grup de lucru si cam atat. Si daca pana la sfarsitul toamnei cei din grupul de lucru au reusit sa mai faca ceva, adica un caiet de sarcini pentru licitatia internationala, fie el si deficitar, de atunci totul a intrat intr-o nebuloasa. Nimeni nu mai stie nimic, dar totusi -se lucreaza-, dupa cum vor sa dea de inteles, printre fastaceli, actualii reprezentanti ai conducerii institutiei.
Bulai vs Turcan
Proiectul lansat pe vreme lui Valeriu Turcan nu a starnit interes pentru cel care i-a urmat la conducerea Agentiei, Alfred Bulai, ocupat mai degraba sa isi atace predecesorii. Dupa ce Turcan a taraganat si el procedurile prin care brandul nostru de natiune ar fi fost gata pana in prezent, Bulai a sters cu buretele toata munca, chiar daca sporadica, a echipei de lucru de pe vremea conducerii anterioare. -Caietul de sarcini era gata cand am plecat de la agentie. Licitatia n-am mai apucat sa o organizez pentru ca am plecat. Noi am facut un studiu si pe Spania-, ne-a declarat Valeriu Turcan. In acelasi timp, si Alfred Bulai a tinut sa se laude cu proiectele sale de viitor, insa printre balbaieli. Intrebat in ce stadiu se afla proiectul pentru brandul de natiune, presedintele ASG a sustinut ca de doua saptamani face o analiza a firmelor de consultanta care ar putea sa intocmeasca un caiet de sarcini, uitand ca exista deja unul. Cand si-a amintit, Bulai a tinut sa desfiinteze tot ce au facut cei care au lucrat pana in prezent la acest proiect, sustinand ca actele care exista la aceasta ora sunt doar -documente deficitare-. Ţinand cont ca de mai bine de doua saptamani reprezentantii agentiei nu au reusit sa faca o lista cu firmele care ar putea oferi consultanta, este greu de precizat cand are de gand Bulai sa dea Romaniei un brand de natiune. Cert este faptul ca actualul presedinte al ASG, venit in functie din aprilie, nu considera importanta crearea unei imagini a Romaniei, care sa inlature prejudecatile despre cetatenii ei, intalnite la tot pasul in afara tarii. -Pentru mine nu a fost o prioritate cand am venit in aprilie-, a declarat acesta. Bulai nu este insa singurul care se face ca lucreaza pentru interesul national. Grupul de lucru constituit din reprezentanti ai guvernului, consilieri prezidentiali si personalitati culturale si din mass-media s-au intalnit de cateva ori pana au finalizat un caiet de sarcini usor de criticat dupa care, desi teoretic inca exista, acest organism a abandonat proiectul elaborarii brandului de natiune.
Ceausescu ne reprezinta
Lipsa de interes a lui Alfred Bulai vine in contextul in care sondajul efectuat in octombrie de Gallup dovedeste ca nici macar spaniolii, cei care au avut contact cat de cat cu miile de capsunar gazduiti de tara lor, nu cunosc prea multe lucruri despre Romania. Desi personalitatea cu care este identificat cel mai adesea poporul roman este Nicolae Ceausescu, actualului presedinte al ASG i se pare normal ca Romania sa intre in Uniunea Europeana fara un brand de tara. In plus, se pare ca Bulai considera absolut normal faptul ca si putinii spanioli care spun ceva cand vine vorba de Romania considera ca simbolurile noastre sunt papusile rusesti (Matrioshka) sau vodca, si nu sculpturile lui Brancusi sau manastirile din nordul Moldovei. Acelasi sondaj efectuat in Spania dovedeste ca personalitatile care ne definesc in afara granitelor, dar nu in aceeasi masura cu Ceausescu, sunt Nadia Comaneci, fotbalistii Gica Hagi si Gica Popescu sau Dracula. Cand au fost rugati sa spuna numele unor produse sau marci romanesti, mai bine de 93% din spanioli au ridicat din umeri. Ca sa nu mai vorbim de produsele romanesti precum vinurile, cele de artizanat sau mobila, care determina mai degraba sentimente negative sau de indiferenta decat sentimente pozitive. Procedurile pentru realizarea unui sondaj asemanator, insa in Germania, a fost demarate de ceva timp, dupa cum ne-a declarat Valeriu Turcan. Alfred Bulai nici nu a pomenit insa de un astfel de program, laudandu-se cu fel de fel de analize asupra firmelor de expertiza.
Urmatorul pas, care se lasa asteptat de un an si care va mai stagna inca ceva timp, este realizarea unei licitatii internationale, prin care realizarea brandului de natiune sa fie atribuita unei firme specializate.
