Nici nu s-a intors bine premierul Nastase din voiajul moscovit, ca deputatii rusi au reclamat deja in Duma de Stat -amestecul inadmisibil al autoritatilor romane in problemele interne ale Republicii Moldova-. Cu o zi inainte, oficialii rusi erau de acord cu Adrian Nastase ca problema basarabeana trebuie rezolvata de autoritatile de la Chisinau, statele vecine afirmandu-si determinarea de a nu interveni in bucataria interna a Moldovei. Acum, rusii spun ca Romania refuza sa recunoasca -normele si standardele europene in privinta respectarii drepturilor minoritatilor nationale- de la Chisinau. Daca pozitia Moscovei fata de cazul Moldova era cunoscuta – in fond, autoritatile moscovite si-au atenuat tonul vizavi de anticomunistii de la Chisinau doar pe durata vizitei lui Nastase -, oarecum surprinzator este limbajul dublu folosit de Rusia in ceea ce priveste integrarea Romaniei in NATO. Astfel, in timp ce premierul Mihail Kasianov ii spunea lui Nastase la Moscova ca -dorinta Romaniei de a se integra in NATO e un drept suveran al Romaniei si nu va influenta Tratatul bilateral-, la Bucuresti, un pseudocomunicat, venit de la ambasada rusa, dicta: -Aspiratia Romaniei de a se integra in NATO o consideram, ca si pana acum, gresita, iar motivarea acestui pas – neconvingatoare-. Diplomatii romani din MAE s-au declarat contrariati de documentul ambasadei. Ei ne-au spus ca stiu despre existenta comunicatului, dar ca ministerul nu poate da o reactie, intrucat documentul nu are antet si, in mod dubios, a fost trimis doar ziarului PSD -Dimineata-. Pe de alta parte, ambasada rusa a evitat sa faca precizari in legatura cu acest text, la telefon raspunzandu-ni-se ca singura persoana care poate da detalii este atasatul de presa, Dmitri Borisov, care, culmea ironiei, nu poate fi contactat pana luni.
Recomandarile -strategice- ale ambasadei ruse au fost mai consistente. -Contam pe faptul ca Bucurestiul va da intr-o mai mare masura atentie propunerilor noastre in domeniul securitatii internationale, inclusiv al componentei ei militare-, sustine ambasada rusa. Cat priveste problemele ridicate de discutarea Tratatului de baza dintre cele doua tari, aceeasi misiune diplomatica sustine ca isi doreste -sa fie eliminate discordantele legate de tendinta partii romane de a ridica probleme de competenta istoricilor si nu a politicienilor-. In ciuda avertismentelor diplomatilor moscoviti, Tratatul ruso-roman pare a intra intr-o zodie buna. Daca in ceea ce priveste subiecte ca NATO si Republica Moldova, rusii si romanii continua sa aiba opinii divergente, care risca sa se transforme, dupa cate se vede, in serioase surse de tensiune, chestiunea Tratatului bilateral este in curs de rezolvare. Cu o precizare: pactul se va incheia in conditiile dorite de marele vecin de la Rasarit. Desi Adrian Nastase luase drumul Moscovei cu dorinta anuntata public de a rezolva problema retrocedarii obiectelor de patrimoniu din Tezaurul confiscat de rusi, declaratia omologului sau, Mihail Kasianov, conform careia -viitorul tratat va fi orientat spre viitor, nu spre trecut-, l-a readus pe premierul roman cu picioarele pe pamant. Tratatul romano-rus nu va cuprinde nici o referire la Tezaur sau la Pactul Ribbentrop-Molotov, probleme a caror solutionare a fost ceruta insistent in ultimii ani de oficialii de la Bucuresti.
Kasianov i-a taiat avantul lui Nastase
-Am cazut de acord cu domnul prim-ministru ca acest viitor tratat, pe care speram sa-l semnam in viitorul cel mai apropiat, va fi orientat spre viitor-, a declarat Kasianov, reducand sperantele lui Nastase de a se intoarce acasa cu o veste buna legata de retrocedarea unor obiecte de Tezaur din patrimoniu, asa cum isi propusese. Conform surselor noastre diplomatice, discutiile despre tratat au fost abordate de partea rusa la modul general, intrucat cutumele de la Moscova stipuleaza ca premierul se ocupa cu predilectie de problemele economice ale tarii, chestiunile externe fiind lasate in seama sefului diplomatiei. Or, la intalnirea bilaterala romano-rusa, ministrul de externe, Igor Ivanov, nu a fost prezent, fiind retinut cu treburi importante la Guvern, dupa cum au afirmat sursele noastre. In absenta acestuia, discutiile pe marginea tratatului au avut un caracter general, fara abordarea chestiunilor tensionante cum ar fi Tezaurul sau Pactul Ribbentrop-Molotov. In acest context, Nastase a fost nevoit sa declare si el ca -trebuie sa ne intoarcem cu fata spre viitor, deoarece am stat multi ani concentrati pe probleme care veneau din trecut-.
Tezaurul, lasat in afara tratatului
In luna aprilie, tratatul va fi semnat la Moscova, de presedintii Iliescu si Putin. Optimismul partilor in ceea ce priveste incheierea acordului este justficat, dat fiind faptul ca textul nu se va mai impiedica in problemele care au retinut pana acum parafarea tratatului – Tezaurul si denuntarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Astfel, o data cu semnarea documentului romano-rus, va fi incheiat un memorandum suplimentar, care va reglementa modul in care se vor restitui obiectele de patrimoniu care apartin Bucurestiului. Cel putin aceasta este dorinta oficialilor romani si, potrivit unor surse din delegatia care l-a insotit pe Nastase la Moscova, rusii s-au aratat de acord cu aceasta solutie. Memorandumul va crea cadrul pentru infiintarea unei comisii mixte, formata din diplomati si istorici, care va identifica care este valoarea Tezaurului si locurile unde se afla obiectele revendicate. De asemenea, romanii insista ca textul memorandumului sa cuprinda prevederi si termene precise in ceea ce priveste restituirile. In ceea ce priveste problema Pactului Ribbentrop-Molotov, aceasta pare a nu mai constitui un subiect de actualitate in discutiile romano-ruse, partile justificand ca pactul se refera la teritorii care apartin acum Ucrainei.
Comunistii de la Chisinau se lupta cu -fascistii- din strada
Desi se pare ca opozitia parlamentara si manifestantii din centrul Chisinaului au repurtat cateva victorii impotriva Puterii comuniste, razboiul este departe de a se fi incheiat in Republica Moldova. Vicepremierul Valerian Cristea a confirmat, joi seara, moratoriul asupra deciziilor de studiere obligatorie a limbii ruse si inlocuirea -Istoriei Romanilor- cu -Istoria Moldovei-, moratoriu negat initial de Guvern. El a precizat ca limba rusa va fi studiata -benevol si la alegerea parintilor- si ca Guvernul a abrogat decizia din 13 februarie privitoare la introducerea in invatamant a Istoriei Moldovei. Deputatul PPCD, Vlad Cubreacov, a respins moratoriul, considerandu-l -un tertip juridic-, mai ales ca Puterea comunista nu a retras de la Curtea Constitutionala initiativele privind oficializarea limbii ruse ca a doua limba in stat.
Parlamentul de la Chisinau a discutat ieri despre manifestatiile din Piata Marii Adunari Nationale, acestea fiind considerate -nelegitime- de catre ministrul justitiei, Ion Morei. Mai multi deputati comunisti au pledat pentru adoptarea unor masuri mai dure fata de protestatari, iar liderul grupului majoritar, Victor Stepaniuc, a apreciat ca -intimidarea Parlamentului cu ajutorul strazii este fascista-. Participant la dezbateri, liderul PPCD, Iurie Rosca, a cerut dizolvarea Puterii, considerand ca Partidul comunistilor a lichidat autonomia puterii judiciare, a sugrumat autonomia puterii locale si a exercitat presiuni asupra investitorilor. Sedinta Parlamentului a fost pichetata de 15.000 de protestatari, care s-au comportat pasnic si nu au provocat riposte din partea Politiei.
