Desi s-a incercat acreditarea ideii ca Autoritatea Nationala de Securitate (ANS) poate sa taie si sa spanzure in legatura cu persoanele abilitate sa manevreze informatiile clasificate, realitatea este departe de aceasta situatie. Persoane autorizate din conducerea Autoritatii ne-au informat ca acest organism, infiintat inca din 2000, nu este abilitat sa verifice persoanele care manipuleaza informatii secrete ale NATO, aceasta actiune fiind atributul fiecarei institutii in parte, rolul ANS fiind strict de a semna documentul de buna-credinta al persoanei in cauza. In aceste conditii, este greu de crezut ca vreo institutie de genul SRI sau SIE, care poate intra in contact cu informatii secrete ale Aliantei, si-ar putea permite sa spuna sefului ei ca nu indeplineste criteriile cerute de Bruxelles si adoptate in ultima sedinta a Executivului printr-o hotarare de Guvern. Principiile sunt minunate… Daca aderarea noastra la NATO ar depinde de planurile teoretice intocmite pe la diverse cabinete sau ministere, probabil ca de mult ne-am fi numarat printre membrii de drept ai Aliantei. Din pacate, principiile, chiar daca sunt frumos asternute pe hartie, punerea lor in practica are un usor iz balcanic. Un ultim exemplu in acest sens sunt criteriile stabilite de ANS , aprobate deja de Guvern, in baza carora pot fi selectionati cei care lucreaza cu informatii secrete de tip NATO. La o simpla analiza a documentului in cauza se observa ca sunt respectate principiile impuse de Alianta. Astfel, se stabileste ca nu pot avea acces la secretele NATO cei care, direct sau prin intermediul familiei, au sprijinit si au participat la actiuni de spionaj sau terorism in cadrul unor organizatii sau puteri inamice tarilor NATO si nici fostii membri ai unor organizatii care au intreprins actiuni dusmanoase impotriva tarilor NATO. Traduse, aceste prevederi inseamna nici mai mult, nici mai putin decat eliminarea fostilor membri ai Securitatii din structurile Guvernului, Presedintiei si serviciilor secrete, situatie destul de neplacuta, avand in vedere faptul ca o serie de reprezentanti de frunte in aceste institutii au fost suspectati de legaturi cu fosta Securitate. De asemenea, criteriile ANS stipuleaza ca nu pot avea acces la acest tip de informatii nici cei care au probleme financiare, probleme cu alcoolul sau cei care nu-si pot justifica prin venituri nivelul de trai. … dar punerea lor in practica lipseste cu desavarsire Principiile NATO, transpuse in criteriile mai sus mentionate, sunt minunate, dar punerea lor in practica ar trebui sa-i ingrijoreze pe oficialii Aliantei, pentru ca verificarile persoanelor nu sunt facute de ANS, ci de institutia care cere certificatul de buna-credinta pentru o anumita persoana, abilitata sa lucreze cu informatiile secrete ale NATO. Or, in buna traditie romaneasca, nu credem ca se gaseste vreo institutie capabila sa spuna, dupa o serie de verificari, ca seful ei nu este apt sa aiba acces la aceste informatii, pentru ca nu indeplineste criteriile cerute de Alianta. Cel mai elocvent exemplu este cel al sefilor serviciilor secrete, care, indiscutabil, in calitatea lor de membri ai CSAT, intra in contact cu informatii secrete de tip NATO. In acest moment, atat Radu Timofte, cat si Gheorghe Fulga sunt acuzati public de legaturi nu tocmai ortodoxe cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vintu, aflat in prezent sub ancheta penala, iar seful SIE a trebuit sa faca precizari in legatura cu relatiile sale oculte cu Paul Brener, un italian de origine romana, banuit de legaturi cu Cosa Nostra. In baza acestor date si a hotararii de Guvern adoptate saptamana trecuta, SRI si SIE ar trebui sa puna un mare semn de intrebare in dreptul abilitatii domnilor Timofte si respectiv Fulga de a avea acces la informatiile clasificate ale NATO, lucru greu de crezut in contextul actual. De altfel, chiar ministrul roman de externe, Mircea Geoana, anunta ca Romaniei nu i se cere eliminarea fostilor securisti din structuri si, prin urmare, nu trebuie sa ne concentram pe persoane, ci doar pe crearea sistemului de protectie a informatiilor clasificate.
ANS – simplu furnizor de certificate pentru NATO
Cu toate ca s-a creat o aura in jurul ANS, insistandu-se pe ideea ca acest organism va putea face curatenie printre manuitorii de informatii clasificate de tip NATO, in baza criteriilor stabilite de Alianta, in practica, Autoritatea nu face nici un fel de verificari, ci semneaza doar certificatul de buna-credinta al persoanelor in cauza. Conform HG de saptamana trecuta, s-a creat o procedura unica pe care trebuie sa o urmeze toate structurile care lucreaza cu informatii clasificate. Aceasta procedura are la baza niste formulare-tip, care trebuie completate de toti cei care umbla cu acest gen de informatii si care cuprind in general date ce pot furniza informatii privind compatibilitatea persoanei cu criteriile NATO. Situatia lui Vacaroiu si Dorneanu este deocamdata incerta Chiar daca pe lista persoanelor indreptatite sa puna stampila strict secret se afla presedintii si secretarii generali ai celor doua Camere ale Parlamentului, Legea informatiilor clasificate, adoptata deocamdata doar de deputati, nu prevede cine-i va verifica pe acestia si nici ce criterii trebuie sa respecte ei pentru a putea pune in practica aceste atributii. ANS se ocupa numai de informatiile clasificate de tip NATO, iar la nivelul Parlamentului, acest gen de informatii nu prea ajung. Prin urmare, specialistii de la Autoritate considera ca Legea informatiilor clasificate ar trebui sa prevada infiintarea unui organism similar, abilitat sa dea certificate de buna-credinta persoanelor care lucreaza cu informatii interne de tip strict secret.
