Structura mafiota ramane in picioare
La 25 septembrie 1997, premierul Victor Ciorbea il numeste pe ing. Liviu Marcu – membru PNTCD, secretar de stat la Ministerul Industriei si Comertului, in functia de presedinte al Consiliului de Administratie al noii SNP PETROM SA, sub supervizarea ministrului Calin Popescu Tariceanu.
In componenta Consiliului de Administratie al SNP PETROM SA sunt numiti:
Ion Gh. Popa – presedinte si director general al SNP PETROM SA;
Barbu Pitigoi – senator PNTCD de Arges
Mircea Munteanu – deputat PNTCD de Prahova;
Sebastian Vladescu – membru PNL si director general in Ministerul Industriilor si Comertului;
Nicolae Staiculescu – membru PD si secretar de stat in MIC;
Ioan Zgaia – directorul Institutului de Proiectari in Petrochimie.
Noul presedinte al Consiliului de Administratie al SNP PETROM SA declara public ca nu va efectua nici un fel de schimbari in conducerea acestei societati.
Evident ca sub aripa lui Liviu Marcu, bun prieten si fost coleg de serviciu cu Liviu Luca, toata structura mafiota a PETROM RA ramane in picioare, astfel ca Ion Gh. Popa, Ion Simion, Dan Leucutia, Florin Ciocanelea, Marius Velescu, Liviu Luca si Cristian Toroipan pot sa isi vada linistiti in continuare de aceleasi preocupari de afaceri mafiote in interes personal si de distractii.
In urma alegerilor din 3 noiembrie 1996, fostul director general al CRP, Mihai Georgescu, ajunsese deputat PDSR, iar acum directorii generali-adjuncti ai CRP, Vifor Ionita si Lucian Motiu, vor deveni colegii lui Ion Gh. Popa.
Profesionistii -de ocazie- in Consiliul de Administratie
In urma numirilor de la SNP PETROM SA, deputatul PNL-CD de Prahova, Adrian Tudor Moroianu-Geaman, declara: -Candidaturile anuntate pentru sefia SNP reprezinta o noua sfidare la adresa profesionistilor din petrochimie, Sebastian Vladescu sau Liviu Marcu nefiind specialisti recunoscuti in domeniu si neavand aptitudini manageriale deosebite-, dar componenta conducerii SNP nu se schimba.
Cu atat mai mult cu cat secretarul de stat Liviu Marcu isi avea un birou propriu in incinta vechii CRP inca inainte de desfiintarea acesteia, iar masa si-o lua impreuna cu directorii generali ai CRP sau cu cel al Regiei PETROM RA la -Clubul Petrolistilor- din Piata Amzei, condus de Dan Leucutia.
Liviu Marcu, nascut in 1955, fiind inginer de petrol si gaze si fost deputat PNTCD in perioada 1992-1996, devine secretar de stat in Ministerul Industriilor si Comertului la 14 ianuarie 1997, de unde va coordona mai multe departamente, printre care si cel de petrol si gaze. In numarul din 21 iulie 1997, la pagina 3, al ziarului -Adevarul Economic-, ii este publicat un amplu interviu referitor la -Noua Companie Nationala a Petrolului-, deci cu doua luni inainte de numirea sa.
La 30 septembrie 1997, ministrul industriilor si comertului, Calin Popescu Tariceanu, referindu-se la numirea directorului general al SNP PETROM SA, declara: -Presedintele SNP PETROM SA va fi numit oficial pana la 5 octombrie si ca pana la data de 8 octombrie va da un raspuns oficial asupra integrarii ROMGAZ in SNP, iar referitor la privatizarea SNP ea va fi realizata efectiv pana in trimestrul IV al anului 1998-.
In mod normal, trebuia tinut un concurs oficial pentru ocuparea acestui post pe criterii absolut profesionale, fara nici un fel de influenta a partidelor sau culorii politice a candidatilor. Evident, nu era nevoie de asa ceva pentru ca in mod ultrasecret a fost numit din oficiu ca director general al noii SNP PETROM SA acelasi Ion Gh. Popa, care brusc devenise de culoarea noului partid de la putere.
Procedeul nu era nou, intrucat la fel s-a procedat si in vara anului 1994, cand, trebuind sa se numeasca un nou director general la fosta Regie PETROM RA, a fost reales din oficiu, la propunerea dlui Cristian Istodorescu din Ministerul Industriilor, acelasi Ion Gh. Popa. Celor care au incercat in vara anului 1994 sa participe oficial la concursul pentru desemnarea directorului general al Regiei PETROM RA si, eventual, erau salariati ai PETROM RA, li s-a desfacut contractul de munca la data de 1 noiembrie 1994 pe baza unei decizii date tot de Ion Gh. Popa la 22 iulie 1994, deci cu peste trei luni de zile in urma. Contestatiile si reclamatiile primite ulterior la Ministerul Industriilor i-au fost returnate de catre Cristian Istodorescu tot lui Ion Gh. Popa, astfel ca nimeni nu a mai avut nici o sansa de a se apara vreodata si de a isi recastiga drepturile.
O mana de ajutor la falimentul BANCOREX
La 16 octombrie 1997, Guvernul adopta o ordonanta guvernamentala prin care datoriile fostei CRP catre BANCOREX vor fi preluate la datoria publica si acoperite de Guvern prin Ministerul Finantelor, sursa fondurilor constituind-o emisiunea de bonuri de tezaur a BNR pe timp de cinci ani.
La aceasta data, datoria totala a SNP PETROM SA ajunsese la 4.500 miliarde de lei, inclusiv dobanzile aferente, aceasta suma urmand sa creasca datoria externa in 1998. Beneficiarul imprumutului urma sa fie BANCOREX, titlurile de stat negociabile si purtatoare de dobanda. SNP PETROM SA si rafinariile ale caror datorii catre BANCOREX, prin grija fostei CRP, insumau 507,3 milioane de dolari, aveau obligatia sa incheie conventii de rambursare a creditelor in valuta acordate de BANCOREX pentru importul de titei prin CRP.
In noiembrie 1997, Guvernul Ciorbea da o alta ordonanta prin care plata datoriilor de mai sus catre BANCOREX se amana pentru cinci ani, fapt care nu s-a mai putut petrece practic niciodata, intrucat BANCOREX era din ce in ce mai aproape de falimentul total, partial chiar din aceste imprumuturi ramase restante.
Pentru aplicarea prevederilor OU nr. 37/1997 publicata in -Monitorul Oficial- din 11 noiembrie 1997, privind controlul regularizarii datoriei fostei CRP catre BANCOREX in urmatorii cinci ani, se constituie un -Comitet de Coordonare a Operatiunilor de Recuperare a Creditelor acordate de BANCOREX-, compus din sapte membri, cu atributii stabilite prin ordin comun al ministrului finantelor – Mircea Ciumara, guvernatorului BNR – Mugur Isarescu si presedintelui FPS – Sorin Dumitriu. BANCOREX, insa, se afla deja pe drumul falimentului.
La 13 ianuarie 1998, directorul general, Ion Gh. Popa, declara Agentiei Mediafax: -Programul de Privatizare al SNP PETROM SA va incepe in primavara acestui an. Vom incepe cu lucrarile pregatitoare, consultanta, evaluarea si auditarea societatii. In acelasi timp, este foarte importanta stabilirea conceptului de privatizare a societatii: cat si cui vindem, asupra acestui lucru urmand sa se pronunte si Ministerul Industriei si Comertului si Executivul-. (Ziarul -Ziua- de joi, 15 ianuarie 1998, pag. 6). Acest program nu va fi terminat nici la jumatatea anului 2000.
-Apostolul- Luca isi asigura viata vesnica in fruntea sindicatului
La 17 martie 1998, participatii la Conferinta Nationala a Sindicatelor Libere si Independente (FSLI) din SNP PETROM SA, desfasurata la Slanic Moldova, isi aleg noii lideri. Dintr-un total de 277 de participanti si 259 de membri delegati cu drept de vot, Comitetul de conducere al FSLI este ales din nou cu urmatoarea componenta: Liviu Luca – presedinte, Tanasescu Nicolae, Razvan Anastasiu, Razvan Iordanescu, Mihail Jianu, Florin Bercea, Dana Elena Petrovici.
Eveniment senzational, intrucat in mod evident se poate observa ca, fata de nivelul anului 1993, componenta Consiliului de conducere al federatiei sindicatelor FSLI era absolut aceeasi dupa cinci ani de zile, iar din partea tuturor celorlalte organizatii componente ale SNP PETROM nefiind numit nici un reprezentant.
In plus, este aleasa o comisie de trei cenzori, alcatuita din: Barau Mircea, Nicolescu Mihai, Malaescu Constanta. Daca la inceputul anului 1992, Regia PETROM RA avea peste 64.000 de membri de sindicat, la aceasta data, SNP PETROM SA avea peste 106.000 membri de sindicat, reprezentand 46 de unitati economice, toti aflandu-se sub comanda atotputernicului apostol Liviu Luca.
La 5 aprilie 1998, presedintele Romaniei promulga Legea de infiintare a SNP PETROM SA pe baza OU nr. 49/1997.
La 25 mai 1998, noul ministru al MIC, Radu Berceanu, aproba asa-numita componenta noua a Consiliului de Administratie al SNP PETROM SA, astfel:
Ion Gh. Popa – director general al SNP PETROM SA;
Diaconescu Mariana – reprezentant din partea BNR;
Aretu Marian – director general la Directia Bugete din MIC;
Coloja Pascu Mihai – decan la Facultatea de Petrol si Gaze din IPG Ploiesti;
Dragomirescu Victor Mihai – seful Institutului de Cercetari pentru Rafinare;
Grunca Nicolae – seful Sectiei distributie de la PETROM Sibiu;
Mateiu Florea – director de productie la schela PETROM Videle.
Ulterior, domnul Coloja Pascu Mihai va deveni pentru o perioada presedintele Consiliului de Administratie.
La 1 iunie 1998, SNP PETROM SA prezinta Programul de Restructurare, care urma sa se deruleze impreuna cu firma Coopers & Lybrand. Avand cinci sarcini de indeplinit intre 1 iunie-30 septembrie 1998, prin care se urmarea -in primul rand spargerea monopolului activitatilor de servicii mecano-energetice prin sucursala Petroserv Bucuresti si desprinderea acestora din structura SNP PETROM SA- (activitate controlata de directorul Ion Simion), avand drept consecinta reducerea de personal cu 20.000 de salariati, si terminand cu asa-numita -Elaborare a Strategiei de Privatizare-. Acest program nu a fost finalizat nici pana in anul 2000.
La data de 10 iunie 1998, ziarul -Romania libera- publica, in pagina 8, articolul intitulat -Salariatii din SNP vor putea cumpara 10% din actiunile companiei-, in care se mentioneaza ca: -Urmand modelul companiilor internationale cu profil similar, Societatea Nationala a Petrolului PETROM SA a adoptat, la ultima sedinta a Consiliului de Administratie, programul si strategia de restructurare si privatizare. Conducerea executiva a SNP a urmarit sa concentreze compania pe activitatea integrata de baza, respectiv explorarea, exploatarea zacamintelor, procesarea titeiului si distributia produselor petroliere. Programul prevede, de asemenea, ca salariatii SNP sa poata cumpara un pachet de actiuni de maximum 10% din numarul total… Programul de restructurare urmareste in primul rand desprinderea activitatilor de servicii mecano-energetice (Sucursala Petroserv Bucuresti, controlata de directorul Ion Simion) din structura SNP, cu pastrare a unui pachet de control. SNP apreciaza ca aceasta decizie nu va afecta cifra de afaceri, va contribui la reducerea capitalului social, la reducerea numarului de angajati (cu aproximativ 20.000) si implicit la cresterea productivitatii muncii. Programul prevede si proiectarea unui sistem de salarizare stimulativ, bazat pe criterii de performanta, pentru personalul din activitatea de distributie… De mentionat ca prin Statutul societatii, salariatii au dreptul sa cumpere un pachet de actiuni de pana la 10%, tinand cont de impactul pozitiv pe care il poate avea certificarea increderii salariatilor in societatea in care lucreaza.
Iata deci ca sectorul mecano-energetic, supervizat de directorul Ion Simion, nici acum, dupa sapte ani de la propunerea Bancii Mondiale de a fi indepartat din structura PETROM SA, nu are un statut clar.
Reesalonari de la buget pentru dotarea cu masini de lux
In luna iulie 1998, la propunerea directorului de dezvoltare, Dan Leucutia, Ion Gh. Popa semneaza achizitia, prin leasing, a 70 de autoturisme de lux marca majoritara Peugeot, in valoare de 1,414 milioane de dolari, platindu-se in avans fimei vanzatoare, patronata de fostul ministru Calin Popescu Tariceanu, 2,133 miliarde de lei, bani care daca se plateau la bugetul de stat in contul datoriilor, SNP PETROM SA ar fi fost scutita de penalizari de intarziere de aproximativ 490,6 milioane de lei.
La data de 10 august 1998, sub pretextul incapacitatii partiale de plata, Ion Gh. Popa cere la Ministerul Finantelor prin adresa nr. 5151/MF – nr. 282391, acordarea de inlesniri la plata obligatiilor catre bugetul de stat in suma de 3.904,678 miliarde de lei. In timp ce cerea reesalonarea datoriilor, Ion Gh. Popa dadea in continuare dispozitii de efectuare a cheltuielilor de investitii pentru sediile si vilele de lux, automobilele de lux ale directorilor, statii de benzina infiintate cu sobor de preoti si participarea nemijlocita a lui Liviu Luca si a ministrului respectiv de la acea vreme a Ministerului Industriilor. In plus, Ion Gh. Popa dadea aprobari pentru acordarea de avansuri unor firme private, atent selectionate de catre consilierii si directorii aflati in subordinea sa, aceste avansuri fiind echivalente cu 0,25% din cifra de afaceri anuala a SNP PETROM SA, de circa 13.000 miliarde de lei, iar pe de alta parte, SNP PETROM SA trebuind sa plateasca majorari zilnice de 0,25% pentru neplata datoriilor bugetare.
In septembrie 1998, SNP PETROM SA avea debite la bugetul consolidat de 3.473,801 miliarde de lei. In aceeasi luna, ministrul finantelor, Daniel Daianu, a cerut Directiei Generale a Controlului din minister sa efectueze un control financiar la SNP PETROM SA, care nu isi platise cele 225,578 miliarde de lei datorii la bugetul de stat, ca urmare a importurilor de titei efectuate de catre fosta CRP (inglobata in SNP), in contul creantelor Ministerului Finantelor. Raportul finalizat de-abia in luna ianuarie 1999, cand noul ministru al finantelor devenise Decebal Traian Remes, referitor la situatia financiara a SNP PETROM SA nu a fost facut public niciodata de catre Ministerul Finantelor.
Vechiul profesor alungat pentru frauda devine doctor-inginer
In luna octombrie 1998, Ion Gh. Popa isi vede realizat si unul dintre vechile sale visuri, acela de a deveni doctor-inginer, sustinandu-si public teza chiar la Universitatea de Petrol si Gaze din Ploiesti, de unde fusese dat afara pentru frauda si coruptie inainte de 1989. Pentru asistenta publica necesara, el va aduce la Ploiesti doua miniautobuze cu oamenii sai cei mai apropiati din conducerea SNP PETROM SA si a sindicatelor FSLI PETROM.
Era, in fine, incheierea unei perioade de proprie umilinta profesionala, tinand cont de caracterul sau psihic foarte labil si de complexul de inferioritate care il macinase ani de zile si care incepuse, in toamna anului 1994, cu darea afara din Regia PETROM RA, pe care tot el o conducea, a tuturor cadrelor de conducere care aveau titlul de doctor-inginer.
