– Ei au deschis procese impotriva statului roman la Curtea Europeana de la Strasbourg – Dintre acestia, doi au pierdut deja batalia
Pentru cel putin 140 de ieseni, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg reprezinta un fel de Curte a Miracolelor. Adica un loc de unde se pot obtine bani multi, foarte multi, pentru drepturile pe care ei considera ca le-au fost incalcate sau ca le-au pierdut in Romania. Putini insa stiu ca magistratii acestui for international isi vor pleca urechea la plangeri, numai daca sunt indeplinite anumite conditii, respectiv daca sunt incalcate drepturile prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, la care a aderat si Romania, avand obligatia sa le respecte. Aici, singurul dat in judecata este statul roman. Unica dorinta a reclamantilor este sa fie despagubiti pentru incalcarea drepturilor. Despagubirile cerute pornesc de la sume decente pana la cele de ordinul zecilor de miliarde. Fiecare cerere de despagubire este mai mult sau mai putin justificata. Pentru cele 140 de dosare trimise de la Iasi la Strasbourg au venit, pana in prezent, numai raspunsuri negative. -Este mafie, dom*le, si acolo-, a spus dezamagit inginerul Virgil Palade, care a primit in urma cu cateva zile un raspuns negativ. Plangerile care ajung la Strasbourg sunt atat de natura penala, cat si civila. Pe plan local, nici un iesean nu a castigat inca razboiul cu statul roman. In tara, doar sase romani au infrant statul la Strasbourg, obtinand despagubiri de aproape sapte miliarde de lei.
Pamantul si procesele inechitabile, cap de lista in corul plangerilor
In Iasi exista doua organizatii care monitorizeaza dosarele care iau calea Curtii Europene. -La noi sunt inregistrate 40 de cazuri-, a spus Mihai Sleaga, coordonator la Liga de Aparare a Drepturilor Omului (LADO). La Centrul de Consiliere si Dezvoltare Regionala (CCDR) au apelat mai multi ieseni. -Peste 100 de dosare-, a precizat Gheorghe Onofrei, presedintele CCDR. In afara de cele 140 de cazuri, mai sunt ieseni care si-au construit singuri dosarele, fara a apela la sprijinul celor doua organizatii. -La noi mai vin persoane care ne intreaba ce au de facut dupa ce primesc raspunsuri de la Strasbourg, si le dam sfaturi. Pe acestea nu le avem in evidenta. Pentru cineva care are de gand sa faca un astfel de demers este de preferat sa apeleze la noi de la bun inceput, pentru ca unele dosare sunt respinse tocmai pentru ca nu este intocmita documentatia in mod corespunzator-, a atras atentia Mihai Sleaga. Plangerile inregistrate la nivelul celor doua organizatii cuprind cauze civile si penale. Repartitia lor este diferita. -La noi primeaza probleme legate de Legea 18, cu pamantul-, a aratat Mihai Sleaga cu ce sesizari se confrunta LADO. -Proportia cea mai mare o are incalcarea articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, adica incalcarea dreptului la un proces echitabil-, a spus Gheorghe Onofrei rasfoind dosarele inscrise la CCDR.
Despagubiri de peste 20 miliarde de lei
Din cercul celor care au sperat si mai spera sa li se faca dreptate este inginerul Virgil Palade, al carui dosar civil a trecut pe la LADO. Chiar daca magistratii Curtii Europene i-au respins plangerea, el viseaza in continuare sa i se faca dreptate. -Am sa ma adresez Parlamentului European sa verifice modul in care Curtea de la Strasbourg isi face treaba-, a declarat Virgil Palade, hotarat sa lupte in continuare. Acesta se chinuieste de aproape sapte ani sa obtina bani din inventiile sale, pe care le foloseste SC TEROM SA Iasi. -Am castigat la Tribunal, am castigat la Curtea de Apel Iasi, dar am pierdut la Curtea Suprema de Justitie-, a aratat inginerul cum a ajuns apoi la Strasbourg. -Am legea de partea mea, fapt recunoscut de magistratii ieseni, TEROM imi foloseste inventiile si mi-a platit doar partial drepturile banesti care mi se cuvin. Ei (TEROM – n.r.) ar mai trebui sa-mi dea in jur de vreo 20 miliarde de lei-, si-a spus oful Virgil Palade.
-Am sa merg pe jos, in semn de protest, pana la Strasbourg-
Despagubirile cerute de Virgil Palade, convertite in valuta, se ridica la 640.000 de dolari. -Cele trei inventii pe care le foloseste TEROM au adus economie de energie electrica si de materie prima. Prima inventie a fost pusa in aplicare in 1978. Va dati seama cat s-a economisit in aproape 25 de ani de cand se folosesc inventiile mele?! Eu nu vreau decat ce mi se cuvine-, a spus Virgil Palade. Magistratii ieseni au dat dreptate inventatorului, obligand societatea comerciala la plata a 1,877 miliarde de lei, in mai 1999. Recursul celor de la TEROM, facut la Curtea Suprema de Justitie, a sters insa zambetul de pe fata inginerului. Magistratii bucuresteni au casat hotararea Curtii de Apel Iasi si au considerat ca cerinta inginerului este neintemeiata. O ultima incercare, la Curtea Europeana de la Strasbourg, a adancit durerea lui Palade. -In urma cu cinci zile, mi s-a comunicat, fara nici o motivatie, ca cererea mea este inadmisibila. Este mafie si aici. Cum este posibil ca acei de la TEROM sa fi aflat de rezultat cu doua saptamani inainte de a primi acasa raspunsul negativ?-, se intreaba Palade. -Oricum, am sa ma adresez Parlamentului European. Si, in semn de protest, am sa merg pe jos pana la Strasbourg, pentru a afla toata lumea ca mi s-au refuzat niste bani care erau ai mei-, s-a aratat hotarat inginerul.
Furt comis de un -hot- care era in Iugoslavia
Din dosarele penale care tocmai se construiesc la CCDR, un caz aparte il reprezinta cel al lui Vasile Somandru. Acesta executa o pedeapsa cu inchisoarea de cinci ani de zile pentru o fapta pe care el sustine ca nu a facut-o. -Eram plecat din tara cand s-a comis furtul-, arata el in plangerea inaintata de el la CCDR. Potrivit rechizitoriului intocmit de procurori, in noaptea de 7 spre 8 aprilie, de la o ferma din Podu Iloaiei s-au furat patru boi. Pacatul a cazut pe Vasile Somandru si Ion Somandru. Rechizitoriul este plin de amanunte, care il indica pe Vasile Somandru ca fiind sigur unul dintre hoti. Mai mult, acestuia i s-a reconstituit chiar drumul de la simplul gand al furtului boilor pana la vanzarea acestora. Argumentele procurorilor i-au convins rapid si pe judecatori. In final, Vasile Somandru, care era recidivist, a primit cinci ani de inchisoare. La prima vedere, cazul lui Somandru pare unul banal. Dar scrisoarea trimisa de acesta din Penitenciar la CCDR a scos la iveala o situatie paradoxala. Somandru furase boii cand era deja, de cateva zile, in Iugoslavia.
-Suntem in faza in care strangem acte doveditoare-
-A venit mama lui Somandru cu pasaportul lui. Daca va uitati la vize, se vede clar ca el a iesit din tara pe 6 aprilie 1995, deci cu doua zile inainte de furt, si s-a intors pe 14 mai 1995. Deci, el era plecat din tara cand s-a comis furtul-, a comentat Gheorghe Onofrei. Acesta nu-si poate ascunde uimirea cum a fost posibil ca un om sa fie arestat si judecat cand ar fi fost de-ajuns ca procurorii si judecatorii sa arunce o privire pe pasaport. -Ei, cum se poate numi un astfel de proces?-, a aruncat o intrebare Gheorghe Onofrei. Convins ca in cazul lui Somandru s-a facut o grava eroare judiciara, presedintele CCDR umbla dupa acte si documente. -Am cerut declaratiile inculpatilor, date la politie, declaratiile martorilor la proces, hotararea judecatoreasca. Deci, sunt la faza in care strang documentele pentru a demonstra greseala judiciara care s-a facut-, a precizat Gheorghe Onofrei. Deoarece nu a fost finalizat dosarul de sesizare a Curtii Europene, nu a fost stabilita inca suma pe care Somandru urmeaza sa o solicite statului roman pentru -eroarea- care i s-a facut. In prezent, acesta a facut o cerere de revizuire a dosarului, care este pe rolul Judecatoriei.
Doua milioane de euro cerute pentru o broasca
In afara de cele doua cazuri relatate mai sus, iesenii s-au plans la Strasbourg pentru incalcarea sau refuzarea a diverse drepturi. -Foarte multi se plang de tratamentul inuman, degradant, si de tortura care li se aplica in penitenciarul iesean-, a mai spus Gheorghe Onofrei. De exemplu, Ciprian Melinte, inchis sapte ani pentru un viol pe care nu il recunoaste, s-a adresat Curtii de la Strasbourg pentru ca: -Am fost torturat, mi s-a tras cu ciocanul in testicule, am fost privat de hrana, apa, aer, lenjerie, mi s-a violat corespondenta-.
Despagubirile cerute de detinuti se ridica de la 5.000 la nu mai putin de doua milioane de euro. -Cel care cere doua milioane de euro s-a plans ca a fost dezbracat in penitenciar si pus sa sara ca broasca in timp ce primea suturi-, a explicat Gheorghe Onofrei care au fost motivele pentru ridicarea acestor pretentii care reprezinta un record absolut.
Milioanele de euro, transformate in lei, reprezinta astronomica cifra de 56,3 miliarde de lei. Alte cazuri inregistrate la CCDR sunt legate de incalcarea dreptului de proprietate, abuzuri facute de autoritati, greseli judiciare, nepunerea in practica a unor hotarari judecatoresti.
La LADO, plangerile oamenilor se leaga in special de pamant, prin aplicarea incorecta a Legii 18, si de pierderea unor bunuri imobile prin hotarari judecatoresti.
Doar doua respingeri din 140
Dintre cele 140 de dosare aflate in evidenta LADO si CCDR, doar doua au primit raspunsuri negative, unul de fiecare organizatie. Unul este al inginerului Virgil Palade, iar celalalt raspuns a venit pentru Frederich Colte, care ar fi dorit despagubiri pentru faptul ca a fost prizonier de razboi in urma cu aproape 60 de ani. In celelalte cazuri, o parte dintre petenti au fost anuntati ca dosarele s-au primit pentru examinare. -Cam 10% din dosarele trimise sunt admise pentru examinare-, a aratat Mihai Sleaga care sunt sansele ca un dosar sa fie supus atentiei Curtii Europene. -Examinarea- poate dura ani de zile, iar la capatul asteptarii, reclamantii primesc un sec -este inadmisibila- sau se trezesc cu despagubiri frumoase. Pana acum, nici un iesean nu a primit o astfel de veste buna!
Drepturile acuzatilor, aparate cu sfintenie
Articolul 6, care garanteaza dreptul la un proces echitabil, este unul dintre cele mai folosite motive in plangerile care sunt trimise la Strasbourg. Potrivit acestui articol, orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii cu caracter penal, indreptata impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta, atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor Justitiei. De asemenea, tot acest articol prevede ca orice persoana acuzata de o infractiune este considerata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita. Referindu-se la soarta acuzatilor, articolul 6 mai prevede ca acestia sa fie informati in termenul cel mai scurt asupra naturii si cauzei acuzatiilor aduse impotriva lor, sa dispuna de timp pentru pregatirea apararii, sa se apere singuri sau sa fie asistati de un avocat, platit sau din oficiu, sa fie asistati de un interpret, daca nu inteleg limba in care li se aduc acuzatiile. Articolul urmator arata ca nici o pedeapsa nu se da fara lege.
Sentintele date de judecatorii Curtii Europene au caracter de lege
Pentru examinarea cauzelor aduse inaintea sa, Curtea isi desfasoara activitatea in Comitete de cate trei judecatori, in Camere de cate sapte judecatori si intr-o Mare Camera cu 17 judecatori. Curtea este formata dintr-un numar de judecatori egal cu numarul tarilor care au aderat la Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Judecatorii Curtii trebuie sa se bucure de cea mai inalta reputatie morala si sa intruneasca conditiile cerute pentru exercitarea unor inalte functiuni judiciare sau sa fie juristi cu competenta recunoscuta. Ei sunt alesi pentru o durata de sase ani si pot fi realesi la expirarea mandatului, dar sa nu depaseasca noua ani. Mandatele unei jumatati din numarul judecatorilor desemnati la prima alegere se vor incheia la implinirea a trei ani. Dintre acestia, prin tragere la sorti, doar o parte va activa pana la sase ani. Mandatul judecatorilor se incheie cand acestia implinesc 70 de ani.
Pana la Dumnezeu te mananca sfintii
Drumul unei plangeri pana in fata Curtii trebuie sa treaca prin -site- din ce in ce mai marunte, -cernute- de Comitet, Camera si Marea Camera. -De regula, orice plangere care ajunge in final in fata Curtii are si sorti de izbanda pentru petitionar-, a spus Mihai Sleaga de la organizatia LADO. O plangere, chiar daca a trecut de primele doua obstacole si -moare-, de exemplu, in Marea Camera, nu mai are nici o sansa sa ajunga la Curte. Romania a aderat la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) pe 18 mai 1994 si are obligatia sa respecte drepturile prevazute de CEDO. De atunci, unul dintre judecatorii Curtii este roman. Curtea poate fi sesizata printr-o cerere de catre orice persoana fizica, orice organizatie neguvernamentala sau de orice grup de particulari care se pretinde victima a unei incalcari a drepturilor recunoscute in CEDO. Curtea de la Strasbourg este o institutie independenta si nu este aservita nici unei alte structuri – reprezentand capatul oricarei plangeri care porneste din Romania.
Ce drepturi sunt prevazute de CEDO
– Incalcarea oricarui drept garantat de CEDO se poate termina cu un proces impotriva statului roman
Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), la care a aderat si Romania, prevede o serie de drepturi a caror respectare este garantata de statele membre. Orice incalcare a unuia sau a mai multor articole prevazute de CEDO atrage dupa sine sanctionarea financiara a statelor in care oamenii au fost lezati in drepturile lor.
Astfel, primul articol din CEDO se refera la obligatia statelor membre de a respecta drepturile omului.
Articolul 2 garanteaza dreptul la viata, care este protejat de lege. In articolul 3 se interzice tortura si se arata ca nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Articolul 4 se refera la interzicerea sclaviei si a muncii fortate.
Articolul 5 are ca obiect dreptul persoanelor la libertate si la siguranta.
Bineinteles sunt exceptate cazurile cand persoanele isi pierd libertatea prin arestari motivate.
Cum va puteti adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului
Sesizarea Curtii Europene de la Strasbourg se face parcurgand obligatoriu cateva etape. In primul rand, cererea adresata Curtii trebuie sa se faca in maximum sase luni din momentul in care a fost emisa ultima solutie judecatoreasca. De asemenea, un astfel de demers este posibil numai daca s-au epuizat toate caile de atac din tara. Dupa ce dosarul a fost trimis la Strasbourg, petitionarul va primi acasa confirmarea de primire a dosarului. -Dupa aproximativ doua luni, daca dosarul este acceptat in prima camera a Curtii, va fi numit un raportor care se va ocupa de dosar si care va intra in corespondenta cu petentul sau reprezentantul petentului-, a aratat Gheorghe Onofrei care este a doua etapa. Toata corespondenta va avea loc in limba romana si va incepe cu completarea unui formular. In acest formular va fi trecuta, pe scurt, o relatare a faptelor, vor fi indicate drepturile din Conventie care se presupune ca au fost incalcate si vor fi enumerate deciziile oficiale (hotarari judecatoresti). Nu se vor trimite originale, ci numai copii xerox. In timpul corespondentei, grefierul Curtii Europene va cere documente, informatii sau explicatii suplimentare la plangerea adresata.
Daca din corespondenta cu grefierul Curtii rezulta ca plangerea ar putea fi inregistrata ca actiune in fata Comisiei Curtii, atunci petitionarului i se vor transmite noi formulare care, o data completate, vor ajunge in fata Curtii. Prezenta persoanelor care au dat in judecata statul roman nu va fi obligatorie in fata Curtii. Ideal este ca fiecare persoana care se adreseaza Curtii de la Strasbourg sa-si angajeze un avocat sau sa apeleze la serviciile unei organizatii specifice. -Pana la hotararea Curtii mai pot trece cel putin doi ani de zile-, a spus Gheorghe Onofrei. Hotararile Curtii Europene sunt comunicate in scris petitionarilor si nu cuprind motivatia.
-Magistratii Curtii Europene a Drepturilor Omului nu desfiinteaza solutiile judecatoresti date, dar pot obliga statul roman sa-l recompenseze pe cel ale carui drepturi au fost incalcate intr-unul din articolele prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului-, a mai precizat Mihai Sleaga. Adresa la care puteti trimite plangerea este -The Registrar European Court of Human Rights Council of Europe F-67075 STRASBOURG CEDEX FRANCE-
Statul roman a pierdut sapte miliarde in procesele de la Strasbourg
– Cea mai mare despagubire pe care trebuie sa o plateasca statul este de 5,87 miliarde de lei – Castigator a fost si un detinut a carui corespondenta era violata in Penitenciar – Pana acum, norocul i-a ocolit pe iesenii care s-au adresat Curtii
Din cercul marilor castigatori la Strasbourg, in batalia cu statul, se numara si sase romani. Acestia au facut o gaura de aproape sapte miliarde de lei. Primul care a deschis seria despagubirilor acordate de magistratii europeni este Ioan Petra, in 1998. Arestat si condamnat, acesta s-a plans Curtii de la Strasbourg pentru violarea corespondentei in Penitenciar. Petra a avut castig de cauza si a primit, cu titlu de despagubiri morale, 10.000 de franci francezi (FF). Tot in 1998, Elisabeta Vasilescu a demonstrat inaltului for ca i-au fost confiscate pe nedrept, de catre autoritatile romane, 327 de monede de aur. Ea a primit 60.000 FF cu titlu de daune materiale, 30.000 FF drept daune morale si 5.185 FF drept cheltuieli de judecata. Un an mai tarziu, a fost randul Elenei Dalban sa obtina despagubiri in memoria sotului ei care a murit inainte de a afla ca a castigat procesul la Curtea Europeana. Fost ziarist, Ioan Dalban, din Roman, a fost acuzat de calomnie in procesul pe care l-a avut cu Radu Timofte, fostul sef al SRI. Dreptul sau la exprimare a fost redobandit la Strasbourg impreuna cu despagubiri morale de 20.000 FF. Din pacate, el a murit inainte de a afla fericitul deznodamant. In anul 2000, alti doi romani au avut de ce sa-si frece mainile de bucurie. Aurel Rotaru, facut legionar de SRI, si-a sters onoarea patata cu 50.000 FF, drept daune morale, primind si 13.450 FF drept cheltuieli de judecata. Un alt roman norocos a fost Mihail Constantinescu, caruia i s-au acordat despagubiri materiale de 15.000 FF si cheltuieli de judecata in valoare de 20.000 FF. Ultimul caz fericit este cel al bucuresteanului Dan Brumarescu despre care se poate spune ca a dat lovitura. Deoarece ii fusese confiscata o casa in 1946 si statul roman a refuzat sa-i dea inapoi locuinta, bucuresteanul a primit de la Strasbourg despagubiri in valoare de 181.400 de dolari, adica 5,87 miliarde de lei. Ultima cotatie a francului francez a fost de 4.264 lei.
