Procurorii Parchetului General au extins cercetările în cazul omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu și l-au pus sub urmărire penală pentru spălare de bani în dosarul prăbușirii Fondului Național de Investiții (FNI). Vîntu, încarcerat după ce a primit o condamnare de un an de detenție pentru șantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiță, a fost adus ieri la Parchetul instanței supreme unde i s-au comunicat învinuirile care i se aduc. Cercetarea penală în dosarul FNI a fost reluată la solicitarea lui Nicolae Popa, fost director al societății Gelsor, condamnat la 15 ani în dosarul FNI. Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) arată că, la propunerea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, au fost analizate cauzele soluționate anterior de Ministerul Public, iar prin ordonanța din 3 august 2011 a procurorului general s-a dispus infirmarea soluțiilor de neurmărire penală împotriva lui Vîntu în dosarele privind FNI și continuarea cercetărilor în ce îl privește pe omul de afaceri, într-o abordare unitară a întregului caz. Astfel, au fost infirmate soluțiile de neurmărire date în dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Bănca de Investiții și Dezvoltare (BID), dar și în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS). În mai 2012, procurorii Parchetului ÎCCJ au început urmărirea penală în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul privind prăbușirea FNI, fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare.
Bani investitorilor, băgați în imobiliare
În cadrul noii cercetări penale procurorii au stabilit că, în perioada 1999-2000, Vîntu a realizat mai multe răscumpărări de unități de fond FNI și a utilizat banii la achiziționarea unor imobile și terenuri. De asemenea, arată sursa citată, materialul probator administrat după începerea urmăririi penale, demonstrează faptul că o parte din imobilele intrate în proprietatea SC Imobiliar Network 2002 SA, societate controlată de către învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu, au fost închiriate ulterior pentru diferite sume de bani. „În aceste condiții, pe baza probatoriului administrat, s-a stabilit că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a supus procesului de spălare a banilor, pe lângă sumele reținute în starea de fapt inițială (respectiv suma de peste 700.000 lei provenită din infracțiunea de delapidare și peste 9,6 milioane lei provenită din infracțiunea de înșelăciune) și alte sume mari de bani. Astfel, a rezultat că și suma de peste 130.000 lei a fost supusă procesului de spălarea banilor, fiind rezultată tot din infracțiunile săvârșite, adică peste 5,47 milioane de dolari la data prăbușirii FNI, respectiv sumele de 278.034 de dolari și 786.060 euro, provenite din chirii”, arată sursa citată. Potrivit anchetei, toate elementele deținute conturează bănuiala legitimă că Nicolae Popa a acționat sub coordonarea lui Vîntu, care a fost inițiatorul întregii operațiuni și principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat FNI. Astfel, Vîntu a disimulat o perioadă de timp sumele de bani obținute în investiții societare, iar din anul 2003 și până în prezent, prin multiple tranzacții juridice și economice, a dobândit, deținut și folosit numeroase bunuri imobile, el fiind adevăratul ”proprietar” al societății care a administrat aceste bunuri. Nicolae Popa, condamnat alături de Ioana Maria Vlas, a fost audiat săptămâna trecută în acest dosar. FNI s-a prăbușit în 2000, mai mult de 100.000 de români pierzându-și banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensații.
Bogdan Cristescu
