În februarie 2012, partidele componente ale USL semnau Carta Albă a Bunei Guvernări, document prin care își asumau, în fața electoratului, criterii stricte de integritate și competență în selectarea persoanelor care vor ocupa funcții publice. Printre criteriile menționate la vremea respectivă se regăsesc condamnările penale, inclusiv trimiterile în judecată, colaborarea cu Securitatea, traseismul politic, obținerea de foloase din abuzuri de autoritate, ș.a. Numai că distanța de la vorbă la faptă pare să fie foarte mare în cazul noilor guvernanți. Alianța pentru o Românie Curată (ARC) a semnalat două cazuri de demnitari urmăriți penal care ar trebui să fie îndepărtați din funcții: secretarul general al Guvernului, Ion Moraru, și secretarul de stat de la Economie, ?ê?£tefan Gelu Diaconu (căruia ministrul Daniel Chițoiu i-a delegat toate atribuțiile sale), despre care ziarul nostru a scris că este urmărit penal pentru fapte comise în 1996, în timp ce era directorul sucursalei Bankoop Neamț.
?ê?£eful SGG a încercat să-i scape pielea lui Stănoiu
?ê?£eful Secretariatului General al Guvernului (SGG), fostul senator PSD Ion Moraru, este cercetat de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru falsificare de documente. Procurorii au început ancheta după ce Consiliul Național pentru Cercetarea Arhivelor Securității (CNSAS) l-a acuzat ca a falsificat un document, pentru a o scăpa pe Rodica Stănoiu de verdictul de colaborator al Securității. Concret, după ce Stănoiu a dat în judecată CNSAS pentru verdictul de colaborare, argumentând că scrisul de pe notele informative semnate cu pseudonimul „Sanda” nu-i aparține, instanța a cerut de la Senat declarația de avere a acesteia în scopul realizării unei expertize grafologice. Senatul a trimis o copie a declarației, însă instanța a cerut să fie trimis originalul. La 26 ianuarie 2011 cele două documente au ajuns la instanță, însă juristul CNSAS a sesizat că scrisul de pe original era diferit față de cel de pe copie, iar din original lipseau litere și cifre. Întrucât exista suspiciunea fondată că orginalul era de fapt un fals, CNSAS le-a făcut plângere penală lui Morar, care trimisese cele două declarații instanței, și Stănoiu pentru falsificare de documente. Ancheta în acest caz este în curs, iar procesul prin care Stănoiu a contestat verdictul de colaborare a fost strămutat la Curtea de Apel Oradea.
Un caz care trenează de 15 ani
După cum ziarul nostru scris ieri, un alt urmărit penal din rândul guvernanților este secretarul de stat de la Economie, ?ê?£tefan Gelu Diaconu. El este acuzat că, în 1996, când era director al sucursalei Neamț a Bankoop, a falsificat un contract de credit împreună cu al trei angajați ai băncii, între aceștia și o persoană fizică. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, Carmina Pascal, a confirmat că acțiunea împotriva lui Diaconu a început în urma unei plângeri depuse de persoana păgubită în 2002, prejudiciul calculat la vremea respectivă ridicându-se la aproximativ 100.000 de dolari. Diaconu a declarat că a aflat cu „stupoare” din presă că este urmărit penal și că nu i s-a adus la cunoștință acest lucru de către anchetatori. Mai mult, el a spus că persoana care l-a reclamat este „un cunoscut infractor recidivist și procesoman”. Parchetul General a anunțat săptămâna trecută că studiază posibilitatea să preia de la Parchetul Tribunalului Iași dosarul lui Diaconu.
Bogdan Cristescu
