Privatizarea -originala- a Societatii Nationale -Tutunul Romanesc-, proiectata si intocmita sub forma platii in actiuni SNTR pentru o datorie neachitata a Ministerului Agriculturii catre grupul de firme InterAgro, exprima in mod evident neputinta guvernantilor nu numai de a gestiona o societate de acest tip, dar si de a-si putea indeplini obligatiile asumate prin contractele de privatizare. Dupa ce privatizarea din luna mai a anului 2000, cand castigatoare a fost tot societatea InterAgro, a fost anulata de Curtea Suprema de Justitie, s-a pus cu acuitate problema restituirii avansului de 10 milioane de dolari pe care societatea omului de afaceri Ioan Niculae il achitase ca avans din pretul de 40 milioane de dolari pentru care se batuse palma. Problema a fost ca din cele 10 milioane de dolari, opt milioane isi luasera deja zborul spre Ministerul Finantelor, asa ca nici vorba ca Ministerul Agriculturii sa poata respecta termenul de returnare a banilor, de cel mult cinci zile, asumat in contract. Cu chiu, cu vai, MAAP a returnat cele doua milioane, dar de la Finante nu s-a mai vazut un sfant. In cadrul procesului intentat firesc de catre InterAgro, MAAP a incercat sa-i traga la raspundere pe cei de la Finante, dar instanta a dispus ca cei din urma nu au calitate procesuala. Astfel ca, in timp ce Ministerul Finantelor a ramas cu banii, MAAP a ramas fara actiunile SNTR. Iar InterAgro cu o societate, care, desi mult mai ieftina decat in urma cu un an si jumatate, este in vizibil declin, ca urmare a incoerentei si indeciziei guvernamentale.
Al doilea aspect cel putin ciudat este cel al evaluarii valorii de circulatie a actiunilor. Nemultumiti, zice-se, de valoarea rezultata din raportul de expertiza contabila judiciara, MAAP si InterAgro au angajat firma PriceWaterhouseCoopers sa evalueze valoarea de piata a SNTR, raportul indicand o valoare chiar mai redusa decat cea din expertiza judiciara. Datele din raport ridica insa mari semne de intrebare, mai ales din prisma conducerii SNTR, care le-a furnizat exclusiv.
Jongleria cu scutirile de majorari a micsorat drastic valoarea actiunilor
Cunoscuta firma de consultanta PriceWaterhouseCoopers a fost angajata sa estimeze valoarea de piata a actiunilor SNTR, la data de 10 octombrie 2001. Motivul angajarii acesteia, in comun, de catre Ministerul Agriculturii si societatea InterAgro a fost, spun surse din MAAP, nemultumirea ministrului Ilie Sarbu referitoare la valoarea scazuta a actiunilor, rezultata din raportul de expertiza contabila judiciara, putin peste 120.000 de lei/actiune. Surpriza insa, expertiza extrajudiciara efectuata de PriceWaterhouseCoopers a determinat o valoare de piata chiar mai redusa decat cea de dinainte, intre 0 si 79.905 lei actiunea SNTR, valoarea nominala a acesteia fiind de 223.000 de lei/actiune. Cum s-a ajuns la o valoare atat de scazuta reiese din datele prezentate in cadrul evaluarii activului net corectat. Fara a intra in amanunte tehnice, spunem doar ca acesta a rezultat prin scaderea datoriilor totale ale SNTR din totalul valorii activelor. Astfel, dupa scaderea a 107,83 milioane de dolari din 115,71 milioane de dolari, s-a obtinut o valoare a activului net corectat (data de referinta – 31 august 2001) de 7,88 milioane de dolari, in lei – 236,758 de miliarde. Aceasta valoare, impartita la cele 2.962.970 de actiuni, a dat valoarea de piata a actiunii, de 79.905 lei.
La o astfel de valoare -de doi bani- a contribuit din plin atat managementul societatii, dezastruos din 1999 incoace, cat si masurile legislative financiar-fiscale incoerente adoptate de Finante. Prezentam in continuare filmul jongleriei cu datoriile SNTR la buget. La data de 15 februarie 2001, Adrian Nastase a semnat Hotararea de Guvern nr. 242, prin care s-a dispus esalonarea la plata pe cinci ani, cu sase luni de gratie, atat a 1.528 miliarde de lei, reprezentand obligatii datorate si neachitate bugetului de stat, cat si a 842 miliarde de lei, reprezentand majorari de intarziere aferente acestora. -Nerespectarea inlesnirilor la plata, astfel cum au fost acordate, respectiv a termenelor de plata, precum si a conditiilor stipulate, conduce la pierderea valabilitatii acestora (n.r. – a inlesnirilor)-, se mentioneaza in hotararea de Guvern de mai sus. Sesizandu-se probabil faptul ca SNTR nu ar fi putut suporta, incepand din septembrie, -incarcarea- cu ratele aferente reesalonarilor de mai sus, Guvernul a revenit in iulie 2001 cu o noua hotarare (HG 743), prin care a modificat-o pe cea de dinainte, prin stergerea majorarilor de intarziere. Degeaba insa, conducerea de la -Tutunul Romanesc- nedovedindu-se capabila sa efectueze nici macar ratele din reesalonari aferente lunii septembrie, ceea ce a determinat anularea atat a reesalonarii, cat si a scutirilor acordate.
Directorul SNTR -a prevazut- viitoarele facilitati
Acestea din urma sunt vinovate de scaderea dramatica a valorii de circulatie si tot de aici, sustin contestatarii privatizarii, si smecheria. Deoarece atat conducerea SNTR, cat si cea a MAAP aveau cunostinta sau in intentie o noua reesalonare. Sta marturie corespondenta purtata intre Radu Stoicoviciu, senior manager la PriceWaterhouseCoopers, si Nicolae Istudor, director general al -Tutunului Romanesc-. -Va rugam sa ne confirmati in scris, daca intreaga suma de 2.313 miliarde (n.r. – din care 842 de miliarde majorarile) a devenit exigibila in conditiile neachitarii ratei aferente lunii septembrie 2001-, se arata in adresa lui Stoicoviciu. Da, a raspuns Istudor, adaugand insa ca, deoarece SNTR -este in curs de privatizare- (?!), MAAP are posibilitatea sa solicite, in virtutea Legii privind accelerarea reformei economice, scutiri sau esalonari la plata: -In aceste conditii, exigibilitatea sumei invocate mai sus se va mentine pana la data acordarii de inlesniri la plata-, a mentionat Istudor in raspunsul catre PriceWaterhouseCoopers. Ceea ce s-a si intamplat, Guvernul acordand, la data de 27 decembrie 2001, atat reesalonarea datoriilor restante, cat si scutirea de plata a majorarilor de intarziere aferente, suma ce include cele 842 de miliarde de mai sus.
Respectarea graficului esalonarilor ar fi marit de patru ori valoarea actiunilor
Dupa cum am mentionat anterior, raportul PriceWaterhouseCoopers trebuia sa dea masura valorii de circulatie a actiunii SNTR. Ei bine, daca managementul SNTR ar fi platit ratele la care s-a angajat, atunci cand a primit inlesniri si scutiri la plata (motivatia neplatii ar trebui verificata de Curtea de Conturi), valoarea de piata a actiunii ar fi fost cu totul alta. Valoarea activului net nediminuata cu cele 842 de miliarde ar fi fost atunci nu de 236,76 miliarde, ci de 1.078,7 miliarde de lei, ceea ce insemna o valoare a actiunii de 364.000 de lei. Ceea ce ar fi putut influenta semnificativ negocierea intre MAA si InterAgro, dat fiind ca o eventuala convertire a datoriei MAA (cum a fost stabilita in Justitie – 209,9 miliarde de lei) in actiuni la aceasta valoare s-ar fi ajuns la un pachet de actiuni cuvenit InterAgro de doar 20-25%. O situatie de neacceptat, bineinteles, pentru societatea InterAgro, dat fiind ca nimanui nu i-ar conveni sa primeasca in loc de banii cuveniti un asemenea volum de actiuni la o societate cum este SNTR.
Terenurile sunt o alta problema. Acelasi raport indica o valoare a terenului aflat in proprietate, aferent Fabricii de Tigarete Bucuresti, de 681.000 de dolari pentru 6,81 hectare in buricul Bucurestiului. Or, cel mai mic pret al zonei pe piata este de 35 dolaari/mp, de 3,5 ori mai mare decat cel inscris in raport. Diferenta este un mizilic de 1,7 milioane de dolari.
Este demn de mentionat faptul ca in raportul de expertiza extrajudiciara este mentionat expres: -PriceWaterhouseCoopers s-a bazat exclusiv pe informatiile furnizate de reprezentantii SNTR. Nu am avut in vedere verificarea datelor utilizate, iar responsabilitatea privind calitatea, exactitatea si completitudinea informatiilor este in totalitate a managementului SNTR-. Nicolae Istudor ne-a declarat ca nu a furnizat aceste valori personal, reprezentantii firmei de audit luand probabil valoarea contabila. Aceasta nu poate fi o explicatie, dat fiind cazul…
Vilele din Baneasa
Dupa semnarea primului contract de privatizare, presedintele CA al SNTR a semnat un contract de distributie cvasiexclusiva cu o firma care avea cont deschis la Banca Turco-Romana, ceea ce a determinat SNTR sa isi deschida, la randul ei, cont la aceasta banca. La cateva zile dupa ce s-a aflat ca banca a intrat in incapacitate de plata, firma de distributie a efectuat o plata, se spune ca in avans, catre SNTR (?!), de circa 300 miliarde de lei. SNTR a acceptat plata, dar bineinteles ca nu a mai vazut banii. Ulterior, dupa anularea privatizarii, Dan Aleodor Paunescu, director dupa alegerile din 2000, a izbutit sa recupereze cat de cat din paguba, primind la schimb cinci vile (din care doua inca in constructie din parcul rezidential Baneasa, plus un club la aceeasi locatie, despre care se sopteste ca ar fi ravnit de un inalt dregator guvernamental. Ei bine, acestea nu au mai fost comunicate la valoarea la care fusesera inregistrate in contabilitate, de peste sapte milioane de dolari, ci la mai putin de patru milioane de dolari. Pretul corect…
Patrimoniul SNTR, fraudat cu peste 20 milioane de dolari
La data de 12 februarie 1991, 29 de persoane fizice si juridice au infiintat societatea Dragon Medical Complex, se arata intr-un raport de control al MAAP, avizat anul trecut, personal de catre ministrul Ilie Sarbu. Scopul societatii – construirea unui complex medical, sanatoriu de lux se pare, dat fiind ca societatea nu si-a realizat obiectul de activitate. La constituirea societatii, Regia Autonoma a Tutunului a participat cu o suprafata de 12,12 hectare, din care 7,45 ha erau teren agricol apartinand Statiunii de cercetari Baneasa. Aceasta din urma fusese scoasa din circuitul agricol, prin ordin al ministrului, cu incalcarea prevederilor Legii 18/1991, care prevede ca terenurile destinate cercetarii nu pot intra in circuitul civil, deci nu puteau constitui aporturi in natura. In 1998, SNTR a introdus in Justitie o actiune de dizolvare a societatii, -materializata- in transformarea -Dragonului-, in societate pe actiuni. Ati sesizat, desigur, ca miza este de fapt terenul, situat pe malul Lacului Baneasa, -care, prin diferite actiuni, se incearca folosirea acestuia in diferite alte scopuri-. In acest sens, printr-un act de cesiune intocmit la 16 noiembrie 2000, (n.b. – dupa anularea privatizarii), neinregistrat, SNTR SA a cedat dreptul de a participa la majorarea capitalului social al SC Dragon Medical catre Ioan Niculae. Documentul a fost semnat de Ion Botis, angajat al societatii lui Niculae (InterAgro) si director general adjunct al SNTR, cu jumatate de norma, angajat prin cumul de functii, de la 16 octombrie la 17 noiembrie 2000. -Actul in cauza a fost semnat cu o zi inainte de a i se desface contractul de munca, dl Botis Ion nu a fost prezent la serviciu in luna noiembrie 2000, nefiind trecut in foile de prezenta si nici salarizat, deci nu putea angaja societatea in actiuni patrimoniale-, se arata in raportul de control. Fapt este ca in hotararea AGA din 15 noiembrie 2000 s-a decis majorarea capitalului social, desi reprezentantul SNTR nu avea mandat in acest sens. Ca urmare, participatia SNTR a fost redusa la numai 6,19%, actionarul principal fiind Ioan Niculae, cu 82,626%, care a venit cu un aport de circa doua miliarde de lei. -Astfel, pe suprafata de teren a SNTR, prin modificari succesive a structurii actionariatului si a obiectului de activitate a SC Dragon, s-a creat posibilitatea fraudarii SN ?çTutunul Romanesc?ê-, concluzioneaza raportul. Pretul pietei pentru terenurile aflate pe malul Lacului Baneasa este de circa 300-600 de dolari metrul patrat, valoarea acestuia fiind deci uriasa. In raportul PriceWaterhouseCoopers, la rubrica SCCIT (statiunea centrala de cercetare pentru cultura si industrializarea tutunului) nu este mentionata suprafata terenului, ci doar -valoare teren in proprietate-, plus cladiri si echipamente, putin peste 200.000 de dolari. -Nu avem titlu de proprietate pe teren-, spune Nicolae Istudor, dar ridica din umeri la intrebarea cum de s-a putut constitui ca aport in natura un teren pe care nu exista titlu de proprietate. Mai ales cand valoarea acestuia trece binisor de 20 milioane de dolari.
InterAgro acuza un director al UE de servilism fata de companiile multinationale
Intr-un punct de vedere remis redactiei se da replica, printre altele, afirmatiilor din scrisoarea lui Eneko Landaburu, director in cadrul Comisiei Europene, care isi exprimase unele rezerve vizavi de privatizarea SNTR. -Stiati ca acea scrisoare a domnului Landaburu este intocmita de trei multinationali care activeaza pe piata romaneasca? Stiati ca directorul din UE nu a facut altceva decat sa puna antetul UE pe acest document, dupa care sa vina sa-l fluture in Romania?- Totodata, grupul de firme InterAgro face specificatia ca la cele 1.700 de miliarde reesalonate de Guvern, se percep 0,1% pe zi in perioada de reesalonare, totalul acestora ridicandu-se la circa 1.500 miliarde de lei, si ca SNTR este incarcata in prezent cu credite de peste 100 milioane de marci, in mod cu totul nejustificat si -aici ar fi de competenta Parchetului-.
