Resuscitat de către noul șef ICR, Radu Boroianu, după o lungă perioadă în care a stat ascuns, fostul membru supleant al CC al PCR crezându-se în anii ’50 a cerut recent la o ședință a ICR ca Horia Roman Patapievici și Gabriel Liiceanu să fie împușcați. Theodor Paleologu a postat pe contul său de facebook
„Îl felicit pe Radu Boroianu, președintele ICR, pentru delimitarea neechivocă de scandaloasele declarații ale lui Nicolae Breban din ultima vreme. Aștept același gest din partea conducerii Academiei Române după apelul la asasinat lansat în plină ședință a secției de filologie și literatură: Patapievici și Liiceanu, a spus el, ar trebui împușcați. Dacă Nicolae Breban ar delira pe cont propriu, ar fi un caz relativ banal de demență senilă cu puseuri de violență verbală dusă la extrem. Dar nu e acceptabil să angajeze instituții precum Institutul Cultural și Academia Română.”
Chiar și Radu Boroianu cel care l-a înviat pe Breban s-a dezis de acesta:
„Din păcate, Academicianul Nicolae Breban a crezut de cuviință să răstălmăcească propunerea mea de a conduce onorific un consiliu consultativ, repet, consultativ, al Președintelui ICR, și s-a închipuit instalat ca Despot al instituției. Oricât de luminați, despoții nu pot fi acceptați ca ambasadori culturali. Oricât te-aș prețui, oricât m-aș fi opus și altor excluderi aberante apărute din orgoliile altora și citez excluderile lui Mihai Eminescu, Adrian Marino, Cezar Ivănescu, Augustin Buzura, Nicolae Breban și Liviu Antonesei sau Corneliu Baba, și chiar Horia Bernea, mă despart și de atitudinea Domniei Tale. Și de oricine care a ridicat sau va ridica sabia ca să reteze! Voi continua să cred în valoarea operei tale scriitoricești și în special în informația ta enciclopedică, Nicolae Breban!
În spiritul marilor mei formatori, care era și spiritul bunicului și tatălui meu, îl întreb pe creatorul Nicolae Breban, neputând face abstracție nici de ideea sa de cultură națională și nici de cultura sa polifonică: poate o fire atât de năbădăioasă să fie un bun sfătuitor?
Îi invit pe cei doritori să continue disputa astfel stârnită, să o curme. Eu unul nu așa înțeleg polemica de idei și nu voi mai răspunde decât pentru vorbele sau faptele mele. Cei condamnați la singurătate, să și-o asume. Cei darnici și dornici, tineri sau maturi deopotrivă, să ni se alăture! Pentru mine, odată cu a doua ieșire din politică în favoarea diplomației, de această dată culturale, cele două propoziții limpezi și tăioase, scrise de Alexandru Paleologu, îmi devin îndreptar de conduită:
„De aceea cultura este un imperiu al păcii. De aceea anticultura este atât de agresivă.“