Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-au prezentat, ieri, omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, materialul de urmărire penală în dosarul Petromservice, în care este acuzat, alături de alte persoane, de falimentarea controlată a companiei. La plecarea de la Parchetul instanței supreme, Sorin Ovidiu Vîntu a refuzat să facă declarații. Vântu este cercetat în acest dosar alături de fosta conducere a companiei, pentru devalizarea Petromservice, prejudiciul produs prin falimentare controlată fiind de peste 83 de milioane de euro. În dosarul privind fraudarea Petromservice, în 8 noiembrie 2011, Tribunalul București a emis mandate de arestare pentru Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, omul de afaceri moldovean Octavian Țurcan, fostul director general al Petrom Service Gheorghe Șupeală, fostul director financiar al Petrom Service Zizi Anagnostopol, omul de afaceri prahovean Mihai Sorin, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Brașoveanu și Ioan Bohâlțeanu, ei fiind acuzați de delapidare, complicitate la delapidare și spălare de bani. Aceștia au fost eliberați în 14 noiembrie 2011, în urma unei decizii a Curții de Apel București, care a decis cercetarea lor în libertate. Potrivit procurorilor Parchetului instanței supreme, sume din patrimoniul Petromservice au fost transferate, prin operațiuni succesive derulate prin 22 de companii offshore controlate, în conturile personale sau ale unor societăți înregistrate în străinătate și în România, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) și SC GM Invest SA (1.300.000 euro). Suma de 14,2 milioane de euro a ajuns în contul Realitatea Media prin trei operațiuni, în 2007, 2008 și 2009, când de la Petromservice au fost virate sume de bani prin conturile mai multor companii offshore, notează procurorii.
Starea de sănătate nu-i permite ieșiri dese din penitenciar
Vîntu, care este încarcerat la Penitenciarul Jilava pentru un an de zile după ce a fost condamnat pentru șantajarea omul de afaceri Sebastian Ghiță, a mai fost adus la Parchetul general și la 23iulie, când i s-a comunicat că cercetările au fost extinse în dosarul FNI și că s-a început urmărirea penală împotriva lui pentru spălare de bani. Surse judiciare au declarat că procurorii care anchetează cazul FNI au decis să îi pună la dispoziție lui Vîntu un laptop sigilat, pe care să îl poată folosi doar pentru a studia materialul de urmărire penală din acest dosar, care are 50 de volume. Potrivit surselor menționate, această decizie a fost luată din cauza stării de sănătate a lui Vîntu, care nu permite aducerea lui la sediul Parchetului instanței supreme. Sorin Ovidiu Vîntu va putea folosi laptopul doar câteva ore pe zi, după un program stabilit de reprezentanții unității de detenție. Procurorii au stabilit că, în perioada 1999-2000, Vîntu a realizat mai multe răscumpărări de unități de fond FNI și a utilizat banii la achiziționarea unor imobile și terenuri. „În aceste condiții, pe baza probatoriului administrat, s-a stabilit că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a supus procesului de spălare a banilor, pe lângă sumele reținute în starea de fapt inițială (respectiv suma de peste 700.000 lei provenită din infracțiunea de delapidare și peste 9,6 milioane lei provenită din infracțiunea de înșelăciune) și alte sume mari de bani. Astfel, a rezultat că și suma de peste 130.000 lei a fost supusă procesului de spălarea banilor, fiind rezultată tot din infracțiunile săvârșite, adică peste 5,47 milioane de dolari la data prăbușirii FNI, respectiv sumele de 278.034 de dolari și 786.060 euro, provenite din chirii”, arată sursa citată. FNI s-a prăbușit în 2000, mai mult de 100.000 de români pierzându-și banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensații.
Bogdan Cristescu
