– Liderii NATO au expediat, prin solii, invitatia de a fi prezenti la reuniunea Grupului Vilnius
– George Robertson i-a -fericit- pe participanti cu un discurs imprimat pe caseta video
– Aliatii tineri au primit asigurari -ferme- – extinderea va avea loc cu una sau noua candidate
– Parcul cu Platani s-a umplut de oficiali aspiranti la NATO
– Iliescu si Nastase s-au straduit sa convinga lumea buna ca Romania are grija de evreii sai si sa se ia la tranta cu coruptia
– Multe mesaje de prietenie si sprijin, putine angajamente
– Flancul sudic, laitmotivul diplomatilor romani
– Primavara de la Bucuresti indreapta prea putine certitudini catre vara de la Riga si toamna de la Praga
– Tony Blair i-a scris din nou lui Nastase, nu despre SIDEX, ci despre NATO
– Restituirea proprietatilor apartinand comunitatilor evreiesti ramane cap de afis pentru Romania
– Adjunctul secretarului de stat american, Richard Armitage, va informa Bruxellesul despre discutiile cu Guvernul roman
Puterea de la Bucuresti a profitat din plin de reuniunea prim-ministrilor din tarile apartinand Grupului de la Vilnius, pentru a se fali cu ultimele realizari pe drumul catre NATO. Summit-ul din capitala Romaniei pare sa fie important doar la nivel de imagine, pentru ca mesajele transmise de decidentii Aliantei, cu exceptia Turciei, s-au limitat la a trimite mesaje de sustinere cu continut extrem de general si de generos. Reuniunea de la Bucuresti, intitulata sugestiv -Primavara noilor aliati-, este ultima la nivel inalt, inaintea momentului decisiv de la Praga din toamna, summit-ul de la Riga al ministrilor de externe din tarile candidate la aderare fiind mai putin relevanta.
Iliescu si Nastase joaca pe flancul sudic
Presedintele Ion Iliescu si premierul Adrian Nastase nu au omis din discursurile lor de deschidere nici una dintre realizarile guvernarii pesediste, menite, in opinia lor, sa ne apropie de standardele impuse de Alianta. In calitate de gazda, Nastase a subliniat inca de la inceputul discursului sau ca -drumul catre Praga al statelor candidate la NATO, angajate in Procesul Vilnius, are o etapa si la Bucuresti-. Cea mai mare parte a cuvantarii sale s-a invartit insa in jurul reformelor cu stampila PSD. Premierul a amintit astfel de procesul de restructurare al Armatei Romane, de consolidarea institutiilor democratice si, nu in ultimul rand, de -domnia legii-. In seria realizarilor prezentate inaltilor oaspeti, premierul a bifat chiar si protocolul incheiat cu UDMR, precizand ca acesta -reprezinta un cadru politic pentru avansarea reformelor si pentru integrarea euro-atlantica a Romaniei-. Tinand cont de recomandarile insistente ale oficialilor NATO in materie de combatere a coruptiei, Nastase a accentuat hotararea Guvernului de a lupta in aceasta directie, oferind ca exemplu infiintarea Parchetului National Anticoruptie, -menit sa se concentreze asupra cazurilor de coruptie guvernamentale-. Protectia informatiilor clasificate, deschiderea Executivului spre rezolvarea problemelor comunitatii evreiesti din Romania si implicarea trupelor romane in actiunile de mentinere a pacii in zonele de razboi nu au lipsit nici ele din panoplia de succese asumate de Guvernul Adrian Nastase.
Argumentul forte al premierului Nastase pentru aderarea Romaniei la NATO a fost legat de necesitatea sprijinirii, in afara Greciei si a Turciei, si de catre alte tari a extinderii NATO spre Sud, -pentru a completa activitatea din cadrul dimensiunilor nordice a Sistemului de Securitate European-. Aceleasi argumente au fost reluate si de presedintele Ion Iliescu, care crede ca -dimensiunea sudica a extinderii NATO va spori stabilitatea in zona Balcanilor Occidentali-. In opinia sefului statului roman, reuniunea de la Bucuresti reprezinta un semnal politic privind vointa tarilor Grupului de la Vilnius de a contribui la intarirea NATO, in contextul in care, sustine Iliescu, -decizia de largire va fi una eminamente politica-.
Mesaje de prietenie – da, angajamente – ba
Fiind retinuti cu treburi mai importante, principalii lideri ai Aliantei nu au onorat invitatia de a veni la summit-ul de la Bucuresti, preferand sa trimita prin diversi soli mesaje politicoase de sustinere, lipsite insa de orice angajament politic ferm. -La summit-ul de la Praga vom lua o decizie in ceea ce priveste extinderea. Dorim o Europa unita si libera, aliata cu SUA-, le-a transmit presedintele SUA, George Bush, participantilor la reuniunea de la Bucuresti, prin intermediul secretarului de stat adjunct, Richard Armitage. Bush i-a asigurat pe candidatii la NATO ca SUA doresc o extindere de la Marea Baltica pana la Marea Neagra, -pentru ca stim importanta zonei de sud-. De asemenea, liderii democratilor si republicanilor din Senatul American, Tom Daschle si respectiv Trent Lott, si-au declarat, prin intermediul unei scrisori trimise premierului Adrian Nastase, intreaga sustinere pentru largirea Aliantei.
La randul sau, premierul britanic Tony Blair a confirmat ca Marea Britanie este decisa sa sprijine extinderea NATO la summit-ul de la Praga, precizand insa ca la masa Aliantei vor fi invitati doar -noii aliati care sunt gata sa indeplineasca criteriile de la Washington-.
Invitat de onoare la reuniunea de la Bucuresti, premierul turc Bulent Ecevit a reafirmat interesul Turciei pentru summit-ul de la Praga, unde, sustine el, -largirea Aliantei reprezinta una dintre principalele prioritati-. -Procesul de extindere reprezinta o oportunitate istorica pentru NATO, pentru intarirea securitatii si a pacii-, a declarat premierul turc, precizand in context ca tara sa sustine -politica ?çportilor deschise?ê- si ca Turcia -nu are rezerve fata de nici una dintre candidate, cu conditia sa indeplineasca criteriile prevazute de Alianta pentru membrii cu drepturi depline-. Subliniind pozitia geografica a tarii sale, premierul Ecevit a afirmat ca sustine includerea Sud-Estului Europei in procesul de largire a NATO.
Sperante de la Robertson, transmise pe banda magnetica
Chiar daca nu l-au putut avea in mijlocul lor in carne si oase pe secretarul general al NATO, premierii din cele 10 tari candidate l-au putut vedea pe George Robertson prin intermediul unei casete video, trimisa de la Bruxelles. Lordul Robertson i-a asigurat pe participantii la -Primavara noilor aliati- ca la summit-ul din noiembrie de la Praga vor fi invitate intre una si noua tari, iar invitarea acestora va depinde de modul in care acestea vor raspunde la problema reformarii societatilor lor, a asigurarii stabilitatii acestora si a combaterii coruptiei. In mesajul sau, George Robertson a precizat ca, printre problemele principale la care statele candidate trebuie sa raspunda, se numara stabilitatea si coruptia, care, in opinia sa, trebuie combatuta prin legi ferme sustinute de vointa politica. -Cuvintele nu sunt indeajuns, cuvintele nu sunt niciodata suficiente, ele trebuie sustinute prin acte si decizii care pot fi recunoscute si masurate-, le-a transmis secretarul general al NATO candidatilor reuniti la Bucuresti. El i-a asigurat pe premierii tarilor candidate ca pana acum nu s-a luat nici o decizie cu privire la numarul tarilor invitate sa adere la Praga, precizand insa ca evaluarea se va face pentru fiecare tara in parte, in functie si de ultimul ciclu al Planului de Actiune.
