– Geneticieni, dar si matematicieni raspund la aceasta intrebare care preocupa foarte multe persoane
– Putem fi buni la matematica sau alte stiinte exacte, indiferent de bagajul genetic?
– In randurile ce urmeaza, mai multi specialisti incearca sa dea un raspuns la aceasta controversata problema
-Sunt un zero la matematica! Nu sunt facut pentru asta.- Aceasta este sintagma cel mai des folosita de cei care sustin ca, pur si simplu, nu inteleg matematica si ca, orice ar face, nu vor putea invata niciodata o materie atat de abstracta. Unii copii renunta, astfel, la orice efort, in numele unei asa-zise inaptitudini innascute pentru stiintele exacte, pe care nu o au. O pozitie adesea alimentata de parinti care, in multe cazuri, au avut probleme la randul lor cu matematica, atunci cand au fost elevi. Este fondata o asemenea atitudine? Exista oameni care au innascuta capacitatea de a intelege matematica? Putem fi buni la matematica sau alte stiinte exacte indiferent de bagajul genetic? La aceste intrebari, specialistii spun ca este greu de raspuns. Multi dintre acestia sustin insa ca, genetic, nici o persoana nu este inzestrata in mod special pentru a intelege matematica si ca toata lumea poate invata aceasta materie daca este suficient de motivat sa o priceapa.
Nu toti elevii de la matematica-fizica cred ca au inclinatii pentru aceste obiecte
-Cine crede ca are aptitudini pentru matematica?- Aceasta intrebare a fost lansata in fata unui grup de elevi din clasa a XI-a A, profil matematica-fizica, de la Liceul -Dimitrie Cantemir-. Din grupul de 12 elevi, doar doi au ridicat mana, spunand ca ei au aptitudini pentru matematica, pe care o invata fara mari probleme. -Mie imi place matematica foarte mult din clasa a VII-a, cand am avut probleme la invatatura si parintii, si dirigintele m-au atentionat foarte serios. De atunci cred ca m-am apropiat foarte mult de acest obiect. Cred ca la mine e ceva ereditar, pentru ca parintii mei au facut studii in domeniul real, in care lucreaza si acum-, spune Cristian Damoc. -Daca nu as fi avut aptitudini innascute pentru matematica, cred ca m-as fi chinuit foarte mult sa invat si nu as fi avut ce sa caut la profilul matematica-fizica-, sustine, la randul sau, Florin Joacabine, elev in clasa a XI-a A. O colega a celor doi baieti sare din banca si argumenteaza, si ea, ca, fara o aptitudine innascuta, nimeni nu ar putea intelege matematica sau informatica. -Sunt stiinte foarte abstracte pe care, daca nu le simti, nu ai cum sa le intelegi-, afirma Ioana Ifteni, colega lui Cristian si Florin.
-Daca nu ai ceva de la mama de-acasa, degeaba inveti-
Teoria celor doi elevi este sustinuta de majoritatea profesorilor de matematica din liceele iesene. Doru Turbatu, profesor de matematica la Colegiul National -Emil Racovita-, crede ca matematica ar trebui exclusa din materia de examen dupa gimnaziu. -Cred ca este foarte greu pentru cei care nu inteleg matematica sa dea examene si lucrari toata viata lor scolara, cand studiul materiei este pentru ei o corvoada-, spune Doru Turbatu. -Profesorul meu de matematica imi spunea ca, daca nu ai ceva de la mama de acasa, degeaba inveti, pentru ca niciodata nu vei fi decat un bun slujbas. Matematica lucreaza pe baza de concepte. Numarul si punctul sunt notiuni greu de explicat-, argumenteaza Doru Turbatu. Profesorul de la -Racovita- este una dintre persoanele care au luat contact cu matematica dupa ce era incredintat ca va fi muzician. El a venit ca elev la clasa speciala de matematica de la Colegiul -Costache Negruzzi- de la Scoala de Muzica, deci fara prea multe cunostinte de matematica. Doru Turbatu a marturisit, intr-un articol, despre fostul sau profesor de matematica, Traian Cohal, publicat in -Monitorul-, ca primele ore de matematica l-au facut sa vada ca are mult de invatat pentru a se mentine intr-o clasa speciala a unuia dintre cei mai faimosi profesori de matematica ieseni. Dupa un an de matematica cu Traian Cohal, situatia s-a schimbat. Altfel, Doru Turbatu, fost elev al Scolii de Muzica, ar fi fost doar unul dintre multi altii care sfarseau prin a se muta la clase mai putin speciale. Ambitia l-a indreptat spre o viitoare patima. S-a indarjit sa invete matematica, iar incrancenarea si teama s-au transformat in pasiune.
-Aveam matematica in sange-
-Frumusetea matematicii vine din faptul ca totul se desfasoara in minte, totul este un joc al mintii. Daca te atrage jocul, iti place matematica-, spune Mihaela Ceanga, profesor de matematica la Colegiul -Costache Negruzzi-. -Eu am invatat la o scoala de tara, unde nu aveam profesori calificati, si totusi, cand am dat examen la o scoala de oras, la Barlad, am luat nota 10, aveam matematica in sange, chiar daca nu faceam foarte multe exercitii acolo, la scoala mea, aveam rationament matematic, care m-a ajutat-, sustine Petru Raducanu, profesor de matematica la Liceul -Dimitrie Cantemir-. Sunt justificate aceste credinte ale profesorilor de matematica ieseni? Este aptitudinea innascuta pentru matematica -de vina- ca au reusit in acest domeniu? Poate toata lumea sa invete matematica sau cei care au aptitudini sunt singurii alesi?
Psihologii spun ca aptitudinile pentru matematica se formeaza
Carmen Cretu, profesor doctor universitar la Facultatea de Psihologie din cadrul Universitatii -Al.I. Cuza-, spune ca cei care invata matematica sunt oameni inteligenti, cu coeficient de inteligenta peste medie, care acumuleaza cunostinte de matematica printr-o educatie adecvata, facand aplicatii si avand satisfactii in munca lor in domeniu. -Cu certitudine, putem spune ca aptitudinile pentru matematica se formeaza datorita unui mediu favorabil exercitiului matematic, a cultivarii matematice si a intalnirii cu profesori foarte buni, care pot oferi copiilor motivatii pentru invatare-, spune Carmen Cretu. -Toata lumea poate invata matematica, cu exceptia persoanelor cu handicap mental, bineinteles. Nu toata lumea poate face performanta in matematica, dar asta pentru ca nu se ridica la pretentiile inalte pe care le ridica adesea profesorii de matematica. Poate ca uneori este greseala profesorilor ca cer prea mult de la un elev si de aceea ii indeparteaza de acest obiect-, mai afirma Carmen Cretu.
-Nu exista o gena a matematicii-
-Gandirea, abstractizarea, generalizarea sunt functii psihice prezente la toti oamenii, depinde ce se cultiva prin educatie in individ si de motivatia pe care o primeste. Daca copilul nu are un educator care sa ii creeze atractie pentru un obiect, sa il motiveze suficient, el se poate indrepta spre un alt domeniu in care sa faca performanta, in ciuda posibilitatii sale de a excela in matematica-, spune psihologul Marcel Nedelcu, de la Centrul de Psihiatrie, Psihoterapie si Consiliere din cadrul Policlinicii nr. 1. -Nu exista o gena a matematicii-, spune prof. dr. Mircea Covic, seful Catedrei de Genetica Umana a Universitatii de Medicina si Farmacie -Grigore T. Popa-. -Exista insa creiere predispuse pentru rationamente abstracte si pentru rationamente logice, dar aceste inclinatii trebuie educate. Totul depinde de educatie. O diferenta genetica intre indivizi, demonstrata, este cea intre barbat si femeie. S-a constatat ca barbatii au un simt al orientarii mai bine dezvoltat decat femeile, dar asta nu inseamna ca femeile nu isi pot educa aceasta aptitudine-, spune prof. dr. Mircea Covic.
-Genetica a confirmat natura ereditara a talentului-
-Genetica a confirmat natura ereditara a talentului, dar, in acelasi timp, a demonstrat si limitele determinarii sale innascute si importanta factorilor de mediu. In 1995, geneticianul american R. Plomin arata ca un subiect extrem de incitant al cercetarii genetice este cel al mediului dat. Prin prisma acestui subiect, Plomin arata ca cercetarea interfetei de dezvoltare a individului – ereditate/mediu educativ – trebuie sa se axeze mai mult pe rolul activ al copilului in ?çselectarea, modificarea si constructia propriilor lui medii?ê-, se arata in cartea -Psihologia succesului-. Specialistii considera ca, pentru fi bun la matematica, omul trebuie sa aiba incredere in propria capacitate intelectuala. Motivatie, exercitiu si incredere in sine: acestea sunt cele trei coordonate pe care trebuie sa se axeze un individ pentru a se descurca onorabil la matematica. Creierul nu are zone destinate exclusiv aptitudinilor matematice. Cu alte cuvinte, calculul matematic este apanajul tuturor, dar depinde de individ cat de mult se implica pentru a reusi.
Un rol important il are invatatorul
Elevii foarte buni la matematica sunt cei care vor sa stie mai mult despre o lume abstracta pe care incep sa o patrunda pentru a-i afla tainele. Pentru a fi buni la calcul matematic, pentru a efectua operatii sau ecuatii matematice simple, trebuie doar sa vrei lucrul acesta. -Un lucru este evident: primii ani de contact cu stiinta numerelor si a calculelor sunt foarte importanti. Daca un invatator gaseste calea de a face atractiva matematica pentru elevi, acestia vor da rezultate bune in anii viitori la aceasta materie-, spune Dumitru Dorobantu, inspector scolar de matematica. Toti cei intrebati despre aptitudini sunt deopotriva de acord ca inclinatiile spre stiintele umaniste ale unor persoane si cele spre stiinte exacte ale altora exista si trebuie urmate, pentru ca omul sa se dezvolte armonios in functie de trebuintele sale interioare, pentru ca meseria pe care o va alege sa nu-i transforme viata intr-un calvar.
-Gena matematicii. De ce toti o avem, dar cei mai multi nu o folosim?-
Acesta este titlul unei carti apartinand geneticianului Keith Delvin, doctor in stiinte si cercetator la Universitatea Stanford din California. El sustine ca gena matematicii si gena limbajului sunt una si aceeasi.
Majoritatea oamenilor au credinta ca unii indivizi se nasc cu o -gena a matematicii-, iar altii nu – si ca prezenta sau absenta acestei gene este factorul determinant pentru care unii se pricep la matematica, iar altii nu. Keith Delvin, doctor in stiinte si cercetator la Universitatea Stanford din California, sustine exact contrariul. El demonstreaza ca a te pricepe la matematica nu este cu nimic mai neobisnuit decat sa stii sa citesti si ca, de fapt, limba pe care o vorbim si aptitudinile matematice se bazeaza amandoua pe anumite caracteristici ale creierului nostru. De ce, la calcule, si la matematica in general, unii oameni sunt mai buni decat altii? Cu ce sunt mai presus unii oameni decat altii in acest domeniu? Pornind de la aceste intrebari, Keith Delvin a ajuns la concluzia ca nu e un dar special si ca toata lumea are o gena a matematicii, dar multi dintre noi nu o folosim. In cartea sa -Gena matematicii. De ce toti o avem, dar cei mai multi nu o folosim?-, Delvin arata ca aptitudinile matematice reprezinta doar un tip de gandire secundara – ceea ce poate face oricine – si ca gena matematicii si gena limbajului sunt una si aceeasi. Aceasta idee ridica o a doua intrebare: de ce atat de multi oameni cred ca nu sunt capabili sa invete matematica? K. Delvin sustine ca aptitudinea pentru matematica ar corespunde unui rationament abstract, ce vizeaza un obiect care nu este vazut, fara a sti daca el exista cu adevarat, si ca toata lumea ar putea fi buna la matematica daca ar avea curiozitatea de a patrunde tainele acestei lumi. Delvin spune ca, pentru a fi buni la calcul, trebuie doar sa vrei acest lucru si sa studiezi. Matematicienii, afirma acesta, sunt oameni care au suficient interes pentru a afla ce se intampla in lumea abstracta a matematicii, pentru a vrea sa stie totul despre relatiile, evenimentele si standardele din aceasta lume – sa -barfeasca- despre ea. Capacitatea lor de a -barfi- pe aceasta tema este absolut aceeasi cu capacitatea celorlalti de a barfi despre oameni. -Inclinatia pentru matematica este privita de majoritatea oamenilor ca fiind atat de ciudata si de rara, incat este greu sa-i convingi, dar, de fapt, aceasta inclinatie este o banalitate-, afirma Keith Delvin.
Corina Galca
