La trei luni de la numirea in functia de presedinte al cooperativelor de consum din Romania, ministrul Nicolae Gavrila a dezvaluit ca, situatia gasita de el in cooperatie este una dezastruoasa, caracterizata drept un jaf, ceea ce a dus la o pierdere de -sute sau poate mii de miliarde de lei in ultimii 12 ani-. Nicolae Gavrila a amintit numai pierderile suferite prin asocierea cu Bancoop, dar si plasamentele paguboase de la FNI. El considera ca pierderile inregistrate de cooperatie sunt o consecinta a managementului defectuos practicat de persoanele aflate pana acum in fruntea cooperativelor de consum.
Ce a fost si ce a ajuns ?
Federatia poate fi considerata cea mai puternica societate cu capital privat din tara, cu cea mai mare baza comerciala, ce numara peste 1.800 de cooperative de consum, raspandite in 2.700 de comune, 230 de orase si municipii, iar populatia care beneficiaza de serviciile oferite depaseste 10 milioane. In 1989, cooperativele reprezentau 22% din activitatea economica a tarii, insa la aceasta ora nu depasesc 0,67%. -In contradictie cu baza materiala pe care o detine, in ultimii 12 ani s-a constatat o involutie a sistemului, iar in prezent mai sunt folosite doar 40% din spatiile detinute in *89. Restul au fost vandute sau inchiriate. Cauza declinului este strategia gresita aplicata in cooperatie si un management defectuos-.
Plasamente riscante si tranzactii oneroase
-Noua conducere a descoperit o serie de nereguli, iar in unele locuri s-a practicat un adevarat jaf in cooperatie. O serie de societati comerciale cu capital cooperatist au fost tranzactionate oneros, pentru care nu s-a platit nici un leu. Impotriva persoanelor implicate in aceste tranzactii am depus plangeri penale-, a declarat Nicolae Gavrila. El a mai amintit de cazurile Bancoop si FNI, unde s-au pierdut alte sute, poate chiar mii de miliarde de lei. -Numai la Bancoop, cele mai bune active au fost vandute ca sedii de banci. Cooperatia detinea 19% din actiuni, bani care au fost pierduti-, a mai afirmat Gavrila.
Vile -gasite- la Sinaia si Busteni
Presedintele cooperatiei de consum a spus ca in aceasta perioada se incearca delimitarea patrimoniului detinut si clarificarea situatiei juridice a acestuia. -In arhivele noastre am descoperit zeci de spatii pe care le-am detinut in Bucuresti, Sinaia sau Busteni. In ultimele trei luni, am inaintat 119 dosare de revendicare la Legea 10.
In Bucuresti, Piatra Neamt sau Brasov, au fost vandute mai multe societati la care eram actionari, insa nu am beneficiat de nici un ban, iar acum se afla in lichidare judiciara. Cei care au beneficiat de ele, probabil s-au ales cu ceva bani, insa noi nu am primit nimic. O situatie asemanatoare este si cea a Satului de vacanta de la Mamaia, unde judetele detin 27 de casute. Casutele au fost preluate de niste SRL-uri a fostilor gestionari, care au devenit patroni. Valoarea spatiilor este de sute de miliarde de lei si am decis ca acestea sa revina judetelor-, a spus Nicolae Gavrila. In Satul de vacanta de la Mamaia si judetul Alba detine un spatiu de agrement – Casa Apullum.
-A tuturor, dar a nimanui-
Jaful din cooperatie a fost alimentat si de vidul legislativ. Nicolae Gavrila spune ca Legea 109/1996, care reglementeaza functionarea cooperativelor de consum, trebuie modificata, deoarece contine multe imperfectiuni si nu stabileste in mod clar dreptul de proprietate a cooperativelor. In forma in care se afla actul normativ, se spune ca dreptul de proprietate este al membrilor cooperatori, adica -a tuturor, dar a nimanui-. Acest lucru a dus si la unele conflicte cu administratiile locale, care in unele cazuri, au preluat abuziv patrimoniul cooperatiilor si l-a trecut in cel al consiliilor locale.
Presedintele cooperatiilor spera ca legea sa fie modificata in cel mult trei luni de zile, data pana la care va fi depus un proiect la Parlament. In plus, Gavrila doreste ca in cel mai scurt timp sa se infiinteze un consiliu national al cooperativelor, care va avea rolul de a reprezenta judetele in relatiile cu institutiile statului.
