Cu opt luni inaintea summit-ului NATO de la Praga, Romania si Bulgaria au jucat cartea extinderii Aliantei pe flancul sudic. -Aceasta parte a Europei poate deveni o fortareata impotriva terorismului-, a explicat premierul roman Adrian Nastase la finalul summit-ului de la Bucuresti, fiind constient de schimbarea de optica la nivelul Aliantei dupa atacurile teroriste din 11 septembrie, dar si de sustinerea puternica a doua state membre, Turcia si Grecia. Mesajul adjunctului secretarului de stat al SUA, Richard Armitage, privind sprijinul american pentru o -extindere largita a Aliantei- a dat aripi autoritatilor de la Bucuresti, Nastase traducand declaratia acestuia printr-o deschidere fata de -cel putin sapte tari-. Conform precizarilor facute de mesagerul Washingtonului, decizia liderilor Aliantei va fi cunoscuta la sfarsitul lunii octombrie, cand fiecare tara candidata va fi evaluata individual. Richard Armitage, impresionat de solidaritatea Turciei si a Greciei fata de Romania si Bulgaria, a afirmat ca acest lucru -ne arata ca exista o oportunitate istorica pentru a crea o Europa de Sud-Est democratica, stabila si prospera, obiectiv pe care cu totii ni-l dorim-.
Importanta dimensiunii sudice se regaseste si in declaratia finala a summit-ului de la Bucuresti, unde se mentioneaza ca aceasta este singura cale pentru reconstructia si integrarea tarilor din Balcani.
Romania si Bulgaria au inteles importanta pe care o capata extinderea Aliantei pe flancul sudic, in vederea consolidarii stabilitatii in Balcani si a eficientizarii luptei comune impotriva amenintarilor teroriste venite cu preponderenta din aceasta zona de permanente tulburari. Cele doua tari s-au concentrat, la reuniunea de la Bucuresti, pentru a demonstra necesitatea primirii lor in NATO, aducand ca argument-forte sustinerea de care beneficiaza din partea Greciei si a Turciei. -Aceasta parte a Europei poate deveni o fortareata impotriva terorismului-, a subliniat premierul roman Adrian Nastase la finalul summit-ului sefilor de Guvern din cele 10 tari candidate, precizand ca in procesul de extindere a Aliantei, Romania si Bulgaria nu iau locul altor tari, ci incearca sa valorifice noile oportunitati oferite de lupta impotriva terorismului, declansata dupa 11 septembrie.
Prinzand din zbor mesajul lansat de adjunctul secretarului de stat al SUA, Richard Armitage, privind sprijinul american pentru o -extindere largita a Aliantei-, premierul roman a afirmat ca, in opinia sa, aceasta inseamna -cel putin sapte tari-.
NATO ne tine-n sah pana la sfarsitul lui octombrie
-Ma aflu aici ca sa incurajez Grupul de la Vilnius, pentru a fi intr-o forma cat mai buna in noiembrie la Praga-, a declarat adjunctul secretarului de stat al SUA, Richard Armitage, dand impresia, datorita structurii sale de halterofil, ca in capitala Cehiei va fi la toamna mai mult o competitie sportiva decat una politica. Chestionat in legatura cu momentul in care liderii Aliantei vor decide cine sunt fericitii castigatori ai loteriei NATO, Armitage a anuntat ferm ca, -la sfarsitul lui octombrie- se va cunoaste cu siguranta dimensiunea extinderii.
Mesagerul Washingtonului le-a reamintit insa participantilor prezenti la reuniunea de la Bucuresti ca SUA doresc -cea mai larga extindere a NATO posibila-. -Vrem sa aducem in Alianta tarile pregatite sa adere, de la Baltica la Marea Neagra si la Adriatica-, i-a asigurat adjunctul secretarului de stat american pe premierii celor 10 tari candidate, precizand in context ca -nici o tara nu va fi exclusa in urma unor consideratii de ordin istoric, geografic sau la presiunea unei puteri din afara-. Richard Armitage i-a incurajat pe candidati, spunandu-le ca primirea invitatiei la reuniunea de la Praga depinde doar de ei si ca, pentru atingerea acestui tel, trebuie -sa continue reformele politice si economice incepute si, in special, restructurarea armatei-.
Impresionat de lobby-ul pe care Grecia si Turcia il fac pentru acceptarea Romaniei si a Bulgariei ca membri cu drepturi depline in Alianta, mesagerul Casei Albe a declarat ca aceasta solidaritate -ne arata ca exista o oportunitate istorica pentru a crea o Europa de Sud-Est democratica, stabila si prospera, obiectiv pe care cu totii ni-l dorim-. El a subliniat in context eforturile depuse in comun de Romania si Bulgaria impotriva terorismului, precum si participarea acestor tari la misiunile de mentinere a pacii in Balcani. Intrebat in legatura cu eforturile depuse de autoritatile de la Bucuresti in lupta anticoruptie, Armitage a recunoscut ca nu este un expert in materie, dar ca, din punctul sau de vedere, simpla recunoastere de catre Guvern a acestei probleme reprezinta un pas inainte pentru rezolvarea ei.
El i-a atentionat insa pe candidati ca Praga nu este punctul final al eforturilor lor. -Ii incurajam pe prietenii nostri sa continue reformele si dupa aderarea la NATO-, a declarat adjunctul lui Colin Powell la conferinta de presa, organizata imediat dupa discursul sau in plenul reuniunii.
-Impreuna vom reusi-
Declaratia finala adoptata de participantii la -Primavara noilor aliati- subliniaza importanta extinderii NATO pentru crearea unei Europe libere si unite. -Aceasta imagine nu poate fi completa pana cand natiunile reprezentate astazi aici nu vor deveni membre cu drepturi depline in NATO si UE-, subliniaza semnatarii declaratiei. Ei sustin, de asemenea, ca au invatat din lectiile trecutului si ca si-au dat seama ca -vor atinge obiectivele comune numai daca vor coopera unii cu altii-. Tocmai de aceea, premierii prezenti la reuniunea de la Bucuresti declara ca privesc cu -mare speranta- spre Praga, unde, cred ei, -va fi lansata o oportunitate unica pentru extinderea NATO-. Importanta dimensiunii sudice a extinderii Aliantei se regaseste si in declaratia finala, unde se mentioneaza ca aceasta este singura cale pentru reconstructia si integrarea tarilor din Balcani.
Din acest document final nu lipsesc nici referirile la Moscova, mentionandu-se angajamentul tarilor din Grupul de la Vilnius (Albania, Bulgaria, Croatia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Romania, Slovacia si Slovenia) pentru accelerarea integrarii unei Rusii democratice in comunitatea euro-atlantica.
Lobby pentru Romania in -New York Times-, -Washington Post- si -Financial Times-
-New York Times-, -Washington Post- si -Financial Times- au pledat, in editiile lor de ieri, cauza Romaniei si Bulgariei pentru accederea in Alianta Nord-Atlantica. -New York Times- apreciaza ca, daca acum un an ideea ca cele doua tari vor adera la NATO parea -o gluma-, dupa momentul 11 septembrie, -flancul sudic al Aliantei apare, dintr-o data, mult mai important-. Ziarul face radiografia summit-ului de la Bucuresti, amintind ca SUA nu-si vor desemna favoritii pana in toamna din cauza alegerilor din Slovacia, unde Vladimir Meciar, un -ultranationalist-, ar putea reveni la putere, ceea ce ar compromite sansele acestei tari de a adera la NATO. -Washington Post- impartaseste parerea ca evenimentele din 11 septembrie -au catapultat- Romania si Bulgaria in sfera de interes a NATO. Ziarul aminteste eforturile Bucurestiului de a moderniza Armata si de a promova o legislatie care sa interzica simbolurile extremiste. In fine, in -Financial Times-, Mark Brzezinski, fost director pentru Europa de Sud-Est in Consiliul Securitatii Nationale in ultimul mandat Clinton, face lobby Romaniei si Bulgariei: NATO trebuie sa accepte cele doua tari daca doreste sa aiba un castig din punct de vedere strategic. Amintim ca Romania si-a cumparat, cu ocazia summit-ului de la Bucuresti, publicitate in ziare de notorietate din strainatate, pentru a-si mediatiza eforturile in vederea integrarii.
