Referendumul propus de guvernul grec privind ultima ofertă de acord făcută Greciei de către creditorii săi (UE, FMI) a fost aprobat de majoritatea parlamentului grec în cursul nopții de sâmbătă spre duminică.
În favoarea referendumului, propus pentru data de 5 iulie, au votat 178 de deputați, din totalul de 300.
Deputații majorității guvernamentale (stânga radicală Syriza și aliații lor din cadrul dreptei suveraniste Grecii Independenți, ANEL) au votat în favoarea referendumului, la fel și deputații partidului neonazist Zori Aurii. Adresându-se parlamentarilor înainte de votul organizat în legătură cu propunerea privind referendumul, premierul grec, Alexis Tsipras, a estimat că ”poporul va spune un mare NU ultimatumului, dar în același timp un mare DA Europei solidarității”.
Conservatorii din cadrul partidului Noua Democrație și socialiștii PASOK (Mișcarea Socialistă Panelenă) au votat împotrivă, la fel și comuniștii (KKE) și partidul centrist Potami. Fostul premier grec Antonis Samaras, conservator, a estimat, în discursul său înainte de votul în parlament, că referendumul din 5 iulie va sfârși prin a împinge Grecia în afara zonei euro.
Potrivit textului propunerii pentru referendum, grecii vor trebui să spună ‘DA’ sau ‘NU’ măsurilor propuse vineri guvernului Tsipras de către creditorii Atenei, UE și FMI, în cadrul ultimului ciclu de negocieri dintre cele două părți, care durează de la sfârșitul lunii februarie.
Dar, în cursul săptămânii care separă Grecia de referendum, anunțat prin surprindere vineri seara, Grecia, din lipsă de bani, va fi expusă riscului unor seisme financiare în serie: pe 30 iunie, riscă să nu ramburseze către FMI un împrumut de 1,5 miliarde de euro și, în aceeași, zi va înceta planul de asistență financiară de care beneficiază Atena din 2012.
Considerând că Grecia a rupt negocierile în curs, țările din zona euro au refuzat practic sâmbătă să prelungească planul până la referendum, cum cerea guvernul grec, cu riscul ca, în următoarele zile, BCE să taie ultimul canal de finanțare a băncilor grecești.
Menținerea ”umbrelei” planului de asistență era de fapt una dintre condiții, cu solvabilitatea băncilor, pentru acordarea unor împrumuturi de urgență.
După luni de zile de negocieri fără rezultat, creditorii — UE și FMI — i-au prezentat în această săptămână Atenei o propunere cuprinzând o prelungire cu cinci luni a programului de ajutor, cu un pachet financiar de 15,5 miliarde de euro de împrumuturi (12 miliarde de euro de la europeni și 3,5 miliarde de la FMI), în schimbul unor reforme și măsuri de economii bugetare.
Guvernul grec a considerat suma ca ”inadaptată”, suficientă doar pentru a-și acoperi rambursările în următoarele luni către creditori, și condițiile neadecvate pentru a permite o relansare a economiei țării.
