Un raport realizat de Human Rights Watch (HRW) in judetele Bacau, Constanta, Giurgiu, Ilfov si municipiul Bucuresti scoate la iveala discriminarea, ingradirea accesului la educatie, la asistenta medicala si angajari la care sunt supusi cei 7.200 de tineri romani infestati cu HIV.
Clarisa Bencomo, cercetator in cadrul unui departament de specialitate al HRW, a prezentat, ieri, raportul -Viata nu asteapta – Esecul Romaniei in protectia si sustinerea copiilor si tinerilor care traiesc cu HIV-, document ce contine rezultatele unui studiu referitor la modul in care copiii si tinerii infectati cu HIV sunt tratati de societate si autoritati.
Medicii refuza tratarea copiilor
Bencomo a afirmat ca Romania a facut progrese in ceea ce priveste asigurarea medicatiei antiretrovirale pentru persoanele purtatoare ale virusului HIV, dar mai sunt pasi importanti de facut in ceea ce priveste protectia si sustinerea copiilor infestati. Reprezentantii HRW sustin ca, in timpul efectuarii studiului, au descoperiti medici care refuza in mod frecvent tratarea copiilor si a tinerilor care traiesc cu HIV, pentru a-i descuraja sa solicite ingrijiri medicale, precum si personal medical care nu a putut acorda medicatia specifica bolnavilor din cauza limitelor plafonului de compensare.
In raport mai sunt mentionate incalcari ale confidentialitatii de catre personalul medical, autoritatile scolare si angajatii publici.
Medicii nu pot informa copiii despre statutul lor HIV fara consimtamantul parintilor, ceea ce impiedica multi tineri sa decida in cunostinta de cauza asupra tratamentului lor medical, a educatiei, a planurilor de angajare sau asupra vietii sexuale, mai precizeaza raportul.
Angajarea, -refuzata in mod arbitrar-
Peste 40 la suta din copiii infectati cu virusul HIV nu sunt inclusi in procesul de invatamant, iar cei care merg la scoala -isi asuma riscul ostracizarii si al abuzului din partea profesorilor si a altor elevi sau chiar al excluderii lor din scoala, daca statutul lor HIV este aflat-, sustin cercetatorii.
Raportul HRW mentioneaza ca tinerilor HIV-pozitivi li se poate refuza in mod arbitrar angajarea, intrucat legile in vigoare impun testarea medicala obligatorie pentru multe meserii, desi la unele dintre acestea pericolul transmiterii HIV este minim.
Autoritatile pun rar in aplicare legislatia
HRW atrage atentia asupra faptului ca autoritatile romane pun rar in aplicare legislatia care interzice discriminarea impotriva persoanelor purtatoare ale virusului HIV, normele actuale avand putine sanctiuni reale pentru cei care discrimineaza. Totodata, agentiile care se ocupa de protejarea copiilor in fata discriminarii si a abuzului nu au personal calificat pentru monitorizarea, investigarea si interventia in numele copiilor.
Raportul mai trage semnale de alarma si asupra -mecanismelor ineficiente de sesizare a autoritatilor-, mentionand ca directiile judetene ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Copiilor -sunt de multe ori deficitare in ceea ce priveste personalul, vehiculele si alte resurse necesare pentru monitorizarea adecvata a copiilor aflati in pericol de a fi abuzati-.
-Nu este o problema legata de resurse. E vorba de vointa politica-, a afirmat Bencomo, subliniind ca respectarea recomandarilor raportului nu presupune eforturi financiare ci, in principal, vointa politicienilor de a clarifica situatia in acest domeniu.
Standardele nationale sunt bune, dar nu sunt implementate
Una dintre concluziile raportului este ca si in momentul in care standardele nationale sunt bune nu sunt implementate de autoritatile locale. Cercetatorii sustin ca pedepsele severe pentru transmiterea HIV de catre o persoana care isi cunoaste statutul accentueaza discriminarea si incurajeaza autoritatile guvernamentale, politia, medicii si chiar persoanele private sa se implice in -monitorizarea- ad-hoc a copiilor si tinerilor purtatori ai virusului. HRW recomanda abrogarea articolului 384 din Codul penal care incrimineaza, printre altele, transmiterea HIV de catre o persoana care stie ca sufera de aceasta boala.
Studiul a fost realizat in perioda februarie-iunie 2006, in cinci zone considerate reprezentative.
