Turneul pro-NATO al presedintelui Iliescu in Europa Occidentala nu s-a soldat cu obtinerea unor promisiuni ferme privind includerea Romaniei pe lista castigatorilor la summit-ul de la Praga, asa cum se astepta probabil seful statului. La finalul intrevederii cu secretarul general al Aliantei, lordul George Robertson s-a aratat precaut in incurajari, afirmand ca -tarile care doresc sa intre in NATO trebuie sa si contribuie la securitate, nu doar sa profite de pe urma securitatii oferite de NATO-. Liderul Aliantei a avertizat, de asemenea, ca NATO are nevoie de -structuri democratice bine definite, care sa nu mai poata reveni la autoritarism-.
Nici la Berlin seful statului roman nu a inregistrat mai mult succes, chiar daca in ziua sosirii sale Parlamentul discuta doua motiuni privind extinderea Aliantei. Desi ministrul apararii, Rudolf Scharping, a declarat pentru presa germana ca se asteapta ca NATO sa primeasca cel putin sapte noi membri in acest an, dezbaterile din Bundestag nu au dus insa la stabilirea pozitiei finale a Guvernului german in chestiunea extinderii NATO. In mod surprinzator, crestin-democratii germani au sustinut ideea extinderii Aliantei cu sapte tari, apreciind in context ca -Romania si Bulgaria sunt deja astazi ancore de stabilitate in aceasta regiune labila, iar aderarea acestor tari va contribui la stabilitatea intregii Europe de Sud-Est-.
Nici o promisiune la Bruxelles
Chiar daca presedintele Iliescu pare sigur ca pozitia Romaniei in vulnerabilul flanc sudic al Europei ii va aduce invitatia de a intra in NATO anul acesta, secretarul general al Aliantei s-a aratat precaut in incurajari.
Intr-un interviu acordat agentiei Reuters, presedintele Romaniei a declarat ca atacurile din 11 septembrie l-au facut pe presedintele Statelor Unite, George W. Bush, sa-si reitereze sprijinul pentru o extindere a aliantei -de la Marea Baltica la Marea Neagra-.
-Data de 11 septembrie a schimbat cu totul datele problemei si, din punct de vedere strategic, ideea unei extinderi mai largi si mai puternice a devenit o opinie generala-, a spus presedintele. Iliescu a aratat ca, in calitate de membri ai NATO, statele fost-comuniste ar reprezenta un pod intre Europa Centrala si Turcia, singurul membru musulman al Aliantei, in perspectiva unui posibil atac indreptat impotriva Irakului.
Indeplinirea criteriilor NATO ramane in vigoare
Decizia finala va fi dictata de consideratii diplomatice si strategice, dar fiecare candidat trebuie sa fi atins anumite standarde de ordin militar, democratic si social.
-In mod clar, dimensiunea sudica este una foarte importanta, iar acest aspect va fi discutat la summit-ul de la Praga-, a declarat secretarul general al NATO, George Robertson, la conferinta de presa avuta la sediul Aliantei din Bruxelles, dupa intalnirea cu Iliescu. -Dar tarile care doresc sa intre in NATO trebuie sa si contribuie la securitate, nu doar sa profite de pe urma securitatii oferite de NATO. Avem nevoie de structuri democratice bine definite, care sa nu mai poata reveni la autoritarism-.
In vederea summit-ului de la Praga, Romania si-a dat mana cu Bulgaria, s-a lansat intr-o campanie prin care doreste sa farmece capitalele tarilor NATO, oferindu-se, totodata, sa trimita 500 de soldati in Afganistan pentru a ajuta fortele internationale la vanatoarea de talibani si luptatori Al-Qaida.
Robertson a declarat ca -Romania depune eforturi remarcabile-. Dar, sustine Reuters, diplomatii afirma ca armata greoaie si semiprofesionista a Romaniei, formata din peste 100.000 de oameni, este inca departe de standardele NATO, in pofida promovarii reformelor.
Germania nu s-a hotarat
Chiar in cursul vizitei presedintelui roman in Germania, Bundestag-ul, Camera inferioara a Parlamentului, a dezbatut doua motiuni referitoare la cel de-al doilea val al extinderii NATO.
In ambele documente, factiunile parlamentare se pronunta pentru primirea in NATO a sapte noi state: cele trei tari baltice, Slovenia, Slovacia, Bulgaria si Romania. Deosebirea este ca Opozitia solicita Guvernului de la Berlin formularea unei pozitii clare in ceea ce priveste scenariul celui de-al doilea val de extindere a Aliantei, in timp ce partidele de guvernamant ezita sa puna Guvernul german sub presiune. Pana in prezent, Berlinul s-a aratat retinut in a formula o luare de pozitie oficiala referitoare la extinderea NATO. De altfel, Bundestagul nu a votat pentru stabilirea pozitiei finale a Guvernului german.
Opozitia crestin-democrata – favorabila Romaniei
Dezbaterea din Parlamentul german a oferit totusi prilejul formularii unor puncte de vedere concrete. Astfel, in luarile de cuvant s-a subliniat ca primul val al extinderii Aliantei s-a dovedit un succes si ca este in interesul Germaniei ca al doilea val sa contribuie in mod similar la stabilitatea si securitatea continentului european. In acest context, indeosebi deputatii crestin-democrati au scos in evidenta importanta aderarii Romaniei si Bulgariei in vederea stabilizarii sud-estului Europei. Deputatul crestin-democrat Karl Lamers, membru in Comisia de aparare a Bundestagului, a afirmat ca -Romania si Bulgaria sunt, deja, astazi ancore de stabilitate in aceasta regiune labila, iar aderarea acestor state la NATO va contribui la cresterea stabilitatii in intreaga Europa de Sud-Est-.
Parlamentarii germani au salutat reformele Romaniei in domeniul militar, respectiv reducerea numarului de trupe si instaurarea controlului civil asupra Armatei. Au existat insa si voci care au sustinut ca Romania nu indeplineste inca criteriile militare pentru a adera la NATO. De altfel, in luarile de cuvant s-a subliniat in mod repetat ca primirea de sapte noi membri in Alianta trebuie sa se faca numai in conditiile in care situatia politica interna din statele respective este corespunzatoare, aluzie, printre altele, la posibila revenire la putere a lui Vladimir Meciar in Slovacia, si capacitatea de functionare a Aliantei nu este periclitata. In acest context, a fost abordata si problema modului in care va functiona Alianta dupa o extindere masiva, precum si relatiile cu Rusia, subliniindu-se ca NATO nu trebuie sa devina un club de dezbateri, ci sa-si pastreze caracterul de alianta militara si politica.
