Agenția Națională de Integritate (ANI) a suscitat numeroase discuții în ultima vreme, atacurile provenind de regulă din direcția demnitarilor care se simt cu musca pe căciulă, deranjați de posibilitatea prinderii cu fofârlica. „Curentul“ a examinat mai atent unele dintre avantajele oferite de ANI, în beneficiul soțiilor demnitarilor.
Am realizat chiar și un scurt ghid, util nu doar soțiilor demnitarilor, deoarece Legea ANI poate ajuta mult tocării unora sau altora dintre demnitari – pe tipicul atât de bine cunoscut de la un Hrebenciuc, de exemplu, cel alintat duios de colegii săi de partid cu apelativul „Javra“. Nu doar „șobolanul rozaliu“ este apt de astfel de scenarii, vrem să dovedim noi, cu Legea în mână. Ca să-i umplem de fiori pe politicenii cu funcții publice dăm fiori, plecăm de la Legea
nr. 144 din 21 mai 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.
Conform Legii ANI, art. 41:
„(1) Declarațiile de avere și de interese reprezintă acte personale și irevocabile, putând fi rectificate numai în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Declarația de avere se face în scris, pe propria răspundere, și cuprinde bunurile proprii, comune și cele deținute în indiviziune, precum și cele ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei la Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare. (Ce drăăguuuuț, ar spune „Javra“. Deci toți demnitarii trebuie să-și decla-re bunurile proprii și comune).
Precum se știe, potrivit art. 30 alin. 1 din Codul familiei, „bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților“.
Ghidul soției (de demnitar) răzbunătoare
Vă vom prezenta în continuare ghidul soției de demnitar care vrea să-l bage la pușcărie pe cel care o neglijează de atâția ani!
1. Undeva în jurul datei de 01 iunie, soția de demnitar răzbunătoare se duce la cel mai apropiat dealer de mașini, având asupra sa o sumă cuprinsă între 7.000-15.000 euro (fiecare după posibilități), pe care a pus-o ea deoparte pe timpul căsniciei, fără ca demnitarul să știe. În fiecare an la 15 iunie soțul trebuie să-și reactualizeze declarația de avere.
2. Cumpără un autoturism pe numele ei, că doar nu-i cere nimeni acordul soțului, și duce mașina într-o parcare. Mașina reprezintă bun comun.
3. Demnitarul depune declarația de avere pe 15 iunie fără să treacă și mașinuța cea nouă, de care habar nu are.
4. Soția dă un telefon anonim unui dușman politic al demnitarului: vezi că Gigel are o mașină nouă pe numele nevesti-sii!
5. Dușmanul politic trimite o sesizare oficială la ANI.
6. ANI verifică, găsește mașina înmatriculată și spune: „poftim la Parchet, demnitarule!“
Nu-i așa că-s frumoase legile române?
Demnitarul degeaba spune că nu știa de mașină, că nu-l crede nimeni. Soția poate refuza să depună mărturie în cadrul procesului penal, pentru că-i permite Codul de procedură penală (art.80 alineatul 1 C.p.p. „soțul și rudele apropiate ale învinuitului sau inculpatului nu sunt obligate să depună ca martori“).
Și astfel, Doamna nu comite mărturie mincinoasă și Gigel (presupusul demnitar luat la țintă de Doamna sa) merge la pușcărie pentru fals în declarația de avere, câțiva anișori. Și unde a greșit demnitarul de fapt?
(Aplauze pentru Parlamentul României care votează legi imbecile, neadaptate felului de a fi al românilor).
Sfatul nostru: duceți-vă jumătatea la notar!
V-o mai amințiti pe mama care-și lua și ea pe sub mână o pereche de pantofi Guban care costau invariabil 450 de lei. Venea cu ei acasă și tata o întreba cât au costat? 175, spunea mama fară să clipească… Tata, săracul, era liniștit că atât costaseră și ai lui și oricum nu putea verifica niciodată pentru că la raft nu se găseau „gubani“. Povestea adusă în actualitate ar suna cam așa: soția demnitarului își cumpără un ceas. Cât a costat?, întreabă demnitarul. 500 EURO zice doamna. Demnitarul riguros completează în declarația de avere: ceas soție 500 EURO. Un ziarist vigilent pozează ceasul doamnei, dă o căutare pe Internet și vede că ceasul e 4.000 EURO. Scrie în ziar, ANI se sesizează și demnitarul poftește la Parchet și mai apoi la mititica. Și unde a greșit el de fapt?
Acum urmează și cazul femeii-funcționar, cu copilași acasă și cu soțul lucrând „la privat“ cu un salariu frumușel de 4-5.000 RON lunar, pe care dragul de el îl aduce integral acasă la copilași și la soție. Femeia-funcționar declară riguros la sfârșitul fiecărui an venitul soțului 5.000 X 12 luni, 60.000 de RON. Dar vai, soțul are de fapt un venit lunar de 7.000 RON lunar și cu 2.000 pe luna își întreține o amantă de care soția-funcționar, evident, nu știe. ANI află, și soția-funcționar poftește la Parchet și apoi la mititica. Și unde a greșit ea de fapt?
Dragi demnitari, am și soluția tristă, ce-i drept, pentru voi: înainte de a vă depune declarațiile de avere duceți-vă jumătatea la notar unde să dea o declarație exactă a tuturor bunurilor pe care le dețin, ca falsul să fie al lor. Doamne în ce țară trăim!
