Pentru Europa, amenintarea secolului XXI nu mai este comunismul – asa cum spunea Marx si Engels, cu 150 de ani in urma -, ci extremismul. Teama de afluxul imigrantilor extracomunitari care spera sa obtina azil in tarile mai bogate ale continentului este o idee comuna tuturor miscarilor extremiste europene, scrie cotidianul italian -Corriere della Sera-, care dedica acestui subiect un material amplu.
In urma succesului obtinut de Jean-Marie Le Pen in primul tur al alegerilor din Franta, xenofobia – alaturi de atitudinile anticomunitare – pare sa fi devenit un laitmotiv al miscarilor extremiste care actioneaza in tarile europene, fie ca este vorba despre partidele de stanga, de centru sau de inspiratie crestina (precum Partidul Popular European), fie despre miscarile clasice de dreapta (precum gaullistii sau conservatorii britanici), noteaza aceeasi sursa.
Desi sunt asemanatoare, intre formatiunile extremiste exista totusi deosebiri. Unele pleaca de pe pozitii declarat fasciste sau chiar naziste, precun unele miscari din Germania sau din Italia, Democratia Nationala din Spania, Partidul National britanic, Frontul Elen sau Partidul pentru Dreptate si Viata din Ungaria. Altele si-au diminuat in timp mesajul si au devenit neofasciste sau de un socialism extrem, cu tendinte antiglobaliste, precum Frontul National al lui Le Pen sau Partidul Liberal al austriacului Jorg Heider.
In nordul si centrul Europei, partidele extremiste au indeosebi mesaje populiste si nationaliste, incitand la revolta fiscala, opozitie fata de introducerea monedei unice euro si la masuri dure impotriva imigrantilor. Printre acestea se numara formatiunile conduse de olandezul Pim Fortuyn (asasinat recent), Partidul Poporului din Danemarca, cel omonim din Elvetia, Partidul Progresului din Norvegia, precum si formatiunea suedeza Noua Democratie, scrie sursa citata.
In estul Europei, in tarile foste comuniste, prevalenta este orientarea fascista si ultranationalista. -Corriere della Sera- include aici Partidul Romania Mare condus de Corneliu Vadim Tudor, liberal-democratii rusi condusi de Vladimir Jirinovski, Partidul Nationalist slovac, cel radical al sarbului Vojislav Seselj si Partidul Dreptei din Croatia. In fine, extrema-dreapta nazista supravietuieste inca in Rusia si in Germania de Est prin partidul Pamyat.
