Consecventa cu care UDMR isi pune in practica proiectele ar trebui sa-i umple de invidie chiar si pe cei mai aprigi dusmani ai Uniunii. In urma protocolului incheiat cu PSD, liderii locali ai formatiunii conduse de Marko Bela au trecut la politica faptului implinit, convinsi ca nimic nu mai poate sta in calea proiectelor lor, cu atat mai mult Administratia de la Bucuresti. Cel mai recent exemplu in acest sens sunt eforturile depuse pentru constituirea microregiunii Hajdu-Bihar-Bihor, chiar daca ministerele avizate pentru a-si da acordul nu au fost nici macar intrebate.
UDMR Bihor – -creierul- operatiunii
Persoane informate din Prefectura Bihor ne-au informat ca in spatele proiectului de creare a acestei microregiuni, rezultata din infratirea judetului Hajdu-Bihar din Ungaria cu judetul Bihor din Romania, sta vicepresedintele Consiliului Judetean, Chis Alexandru, membru in conducerea locala a UDMR. Astfel, la initiativa sa, in iarna trecuta, o delegatie a Consiliului Judetean Bihor s-a deplasat in Ungaria, la Hajdu-Bihar, discutandu-se cu acest prilej constituirea acestei microeuroregiuni. Partea ungara a venit atunci chiar si cu un proiect, care a fost ulterior discutat si de partea romana. Dupa mai multe discutii, proiectul a fost votat la ultima sedinta de Consiliu Judetean, unde s-a mentionat, conform surselor noastre, ca aprobarile necesare pentru functionarea acestui proiect vor fi luate dupa punerea lui in practica.
Parlamentarii UDMR de Bihor cunosc problema doar la nivel informativ, fapt recunoscut si de deputatul Zsolt Szilagyi, si de senatorul Pete Stefan. Szilagyi a precizat insa ca, din informatiile sale, proiectul a fost demarat si sustinut de presedintele CJ, democratul Seremy Stefan.
MAP acuza existenta unor elemente de extrateritorialitate
Singura institutie la care a poposit pana acum proiectul acestei euroregiuni este Ministerul Administratiei Publice. Surse din aceasta institutie sustin ca ministerul a cerut Prefecturii Bihor sa atace in Contencios-administrativ decizia Consiliului Judetean, pe motiv ca exista numeroase elemente de extrateritorialitate si o serie de prevederi care incalca legislatia romana in vigoare. Conform expertilor romani, cel mai adesea, aceste proiecte vizeaza creare unor adevarate entitati economice la frontierele Romaniei, prin eliminarea oricarui control administrativ central si prin adoptarea unor atributii care tin exclusiv de centru. Un exemplu in acest sens este dorinta initiatorilor de euroregiuni de a deschide puncte de frontiera, atributie care apartine, potrivit legislatiei, doar autoritatilor de la Bucuresti.
DUNA TV Budapesta acuza fara probe
Chiar daca exista numeroase semne de intrebare in legatura cu legalitatea acestui proiect, colegii nostri de la DUNA TV Budapesta nu s-au sfiit sa acuze autoritatile de la Bucuresti ca blocheaza formarea euroregiunii Hajdu-Bihar-Bihor. Intr-un material difuzat in urma cu doua zile, ziaristii maghiari sustin ca -MAE roman a oprit semnarea oricarui document in acest sens si ca, fara aprobarea Bucurestiului, nu se poate pune in practica un astfel de proiect care, printre altele, ar putea rezolva problema gropii de gunoi din Oradea si a eliminarii surselor de poluare din zona-. In continuare, materialul realizat de DUNA TV enumara binefacerile acestui proiect in domeniul economic, cultural si ecologic in aceasta zona de frontiera. -Zadarnicirea acestui proiect este o pierdere insemnata pentru ambele parti, dar partea romana nu sprijina astfel de planuri-, sustine DUNA TV, precizand in continuare ca regiunea Bihor a mai pierdut in acest an un credit BERD de 19 milioane de euro, destinat modernizarii retelei de apa potabile.
Cert este ca proiectul euroregiunii nici macar nu a ajuns la MAE roman, intrucat exista obiectii extrem de serioase la nivelul ministerului condus de Octav Cozmanca.
Planuri pentru -Ungaria Mare-
Un document intocmit cu ceva timp in urma de serviciile de informatii romane subliniaza intentia autoritatilor de la Budapesta de a crea, incepand cu 1993, o vasta regiune economica, incluzand zone din Ungaria si judetele limitrofe din Romania, Iugoslavia, Slovacia si Ucraina. In opinia autorilor documentului, in cadrul acestei regiuni economice, Ungaria ar urma sa joace rolul central, motiv pentru care ei considera ca Romania se afla in fata unui demers -neorevizionist-, care vizeaza refacerea sub aspect economic a -Ungariei Mari- si chiar scoaterea de sub autoritatea statala a judetelor care adera la acest proiect. Exemplele oferite de autorii documentului sunt euroregiunea Carpatica, constituita in 1993 la Debrecen, si euroregiunea Dunare-Mures-Tisa. In opinia serviciilor de informatii romane, pentru infiintarea euroregiunii Carpatice a fost reactivat planul contelui Teleki Pal, elaborat in perioada interbelica si care prevedea includerea intr-un asemenea proiect a spatiului traditional al Ungariei, format din nord-vestul Romaniei, sud-vestul Ucrainei, sudul Slovaciei, sud-estul Poloniei si nord-estul Ungariei.
