În anul 2013 o nouă stea apărea pe firmamentul Guvernului Ponta, printr-o ordonanță de urgență, justificată de „necesitatea îmbunătățirii și adaptării reglementărilor jocurilor de noroc la realitățile economico-sociale”: Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. În fruntea oficiului este instalată fosta directoare financiară de la Bingo Metropolis, închis de ANAF pentru datorii de peste 2 milioane de Euro, făcute chiar când CRISTINELA ODETA NESTOR (foto eegaming.org) gestiona finanțele companiei. Odeta are un CV oficial cum n-am mai văzut: scris pe 12 pagini, aceasta nu vorbește la persoana I, ci la a treia: Odeta este un lider natural, Odeta știe orice, Odeta e membră CECAR (corect e CECCAR), Odeta face și drege, Odeta poate orice, Odeta e modestă, Odeta a fost un model pentru cei din jurul său etc. Vă prezentăm și noi, la sfârșitul articolului, câteva pagini din CV-ul său halucinant care i-a adus joburi foarte bine plătite la stat. Raluca Brăgărea – Head of Communications British Embassy in Bucharest spunea că un CV mai mare de două pagini este pentru ea o inabilitate de a sumariza parcursul profesional al cuiva.
În aceste zile călduroase de vară, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, se joacă de-a licitațiile. În data de 2 iulie 2015, ONJN publica pe SEAP anunțul de participare cu numărul 160807 pentru procedura de atribuire a contractului de furnizare având ca obiect: “implementare sistem informatic în vederea creșterii gradului de interoperabilitate al ONJN”. Valoarea contractului este de 2,382,720 lei , fără TVA, adică aproximativ 600,000 euro. Ofertele se depun până pe 31 august 2015.
Surpriza mare a caietului de sarcini elaborat de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc constă în cerințele din cadrul capitolului 2, Livrabile de tip licențe de produse software comerciale ( COTS), autoritatea contractantă cerând în mod expres: “ NU VOR FI ACCEPTATE PRODUSE OPEN SOURCE, SAU FREEWARE”! Astăzi nu vă mai povestesc de ce este ilegală o astfel de formulare înșirând articole de lege. Doar vom compara cu alte guverne din țările cu care tot comparăm România.
Cu siguranță suntem singurul guvern din lume care își dorește doar licențe Microsoft , sau ORACLE, sau alte produse COTS, sau orice fel de alte licențe mai scumpe, dar în nici un caz OPEN – SOURCE.
Vrem neapărat să plătim mai mult și să fim dependenți de furnizori software.
Ce contează că luna trecută Comisia Europeana publica STRATEGIA OPEN-SOURCE a COMISIEI EUROPENE? În cadrul acestei strategii apare cum Comisia Europeană și-a actualizat strategia internă pentru utilizarea software-ului OPEN-SOURCE. Comisia europeană utilizează deja software open-source pentru multele servicii proprii ICT si de software. Strategia actualizată a Comisiei Europene, OSS ( OPEN SOURCE STRATEGY ) STRATEGY 2014-2017, prezentată în iulie 2015 pune un mare accent pe achiziția și contribuția la proiecte software de tip open-source.
Pe ce insistă strategia OSS a Comisiei Europene?
· Pe tratament egal ( EQUAL TREATMENT IN PROCUREMENT ) în toate procedurile de achiziție atunci când au loc achiziții de soluții software. Aceasta înseamnă că soluțiile open-source și soluții proprietar vor fi evaluate pe baze unitare, ambele fiind evaluate pe baza TCO ( total cost of ownership), adică a costului total pe întreaga durată de utilizare, incluzând și EC ( exit cost ), respectiv costul de înlocuire.
· CONTRIBUȚII LA COMUNITATEA DE OPEN-SOURCE
Comisia Europeana va participa în mod activ în comunitățile de open-source și echipele de dezvoltare ale CE vor dezvolta module open-source ce vor fi utilizate în programele software ale CE;
· CLARIFICAREA ASPECTELOR LEGALE PENTRU PROGRAMELE OPEN-SOURCE
Pentru o colaborare ușoară cu comunitățile open-source, specialiștii de dezvoltare software ai Comisiei Europene vor beneficia de opinii legale și consultanță pentru clarificarea modalităților de abordare a legislației referitoare la proprietatea intelectuală corespunzatoare software-ului open – source;
· OPEN SOURCE și INTEROPERABILITATEA software-ului dezvoltat de Comisie
Software-ul produs de Comisie, în particular software-ul produs cu scopul de a fi utilizat extern Comisiei va fi OPEN-SOURCE și va fi publicat pe platforma Joinup și va folosi EUPL , adică EUROPEAN UNION PUBLIC LICENCE, licența PUBLICĂ a Uniunii Europene. Software-ul dezvoltat va fi interoperabil și va folosi specificații tehnice de tip OPEN.
· TRANSPARENȚĂ și o MAI BUNĂ COMUNICARE
Strategia OSS a Comisiei Europene insistă pe utilizarea OPEN-SOURCE în domeniul securității IT, pe alinierea acestei strategii cu programul ISA ( INTEROPERABILITY SOLUTIONS for European Public Administration ) al Comisiei Europene, insistând în mod special pe serviciile de modernizare ale poliției de frontieră și pe servicii de interoperabilitate de egoverment.
Exact serviciile de interoperabilitate ar trebui să fie OPEN-SOURCE!
Ce dacă la începutul anului 2014, guvernul Marii Britanii anunța că își planifică trecerea de la MICROSOFT la OPEN SOURCE. Francis Maude, cabinet office minister din UK, anunța strategia guvernului Marii Britanii pentru trecerea la software “open-source files “ in format ODF ( open document format ). Și adăuga: „software-ul pe care îl utilizăm în instituțiile guvernamentale ale Marii Britanii este furnizat de un numar extrem de mic de companii foarte mari. Piața este dominată de OLIGOPOLY”.
Ce dacă, începând cu anul 2015, chiar guvernul Statelor Unite începe să ceară în mod explicit tehnologie open source în contractele de achiziție pentru guvernul Statelor Unite?
Ce dacă în iunie 2015, arhitectul IT la DUO ( Dutch government agency ) agenția olandeză guvernamentală, Jan-Taeke Schuilenga anunța că administrația publică olandeză va trece la soluții open-source?
Guvernul German adopta soluții de open-source din ianuarie 2002, fiind probabil primul guvern în care peste 500 agenții utilizeaza open-source din 2003.
Și exemplele pot continua. Dar la Guvernul României îi place cu MICROSOFT cel mai mult apoi cu ORACLE și tot așa. Iar doamna asta nemiavăzut de meseriașă care conduce Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc cere în mod explicit ca softul de interoperabilitate să nu fie OPEN – SOURCE!
Păi ce, noi suntem ca incompetenții din SUA, UK, Germania, CE etc?
Și, de parcă această gogomănie nu ar fi destul, cerințele tehnice se întorc în anul 1990. La capitolul 3.2.3. referitor la cerințe tehnice privind platforma de gestiune a fluxurilor de lucru și documentelor, se cere în mod explicit ca arhitectura să fie de tip client – server. Înapoi în timp!!!
Înțelegeți? Oficiul Național al Jocurilor de Noroc a rămas captiv în timp: nu a auzit nici de arhitectură Web, nici de arhitectură three tier ( adică de arhitectură pe trei straturi ), nici de CLOUD iar de open-source, vă rugăm, nici nu poate fi vorba!
Urmează să vă anunțăm, așa cum v-am obișnuit, înainte de deschiderea ofertelor cine va câștiga, adică pentru cine a fost pregatită această licitație pentru că e evident că Oficiul Național pentru jocuri de Noroc se joacă de-a licitația!
Fragmente din CV-ul oficial al președintei Oficiului Național al Jocurilor de Noroc:
