Exista o persistenta confuzie in societatea romaneasca cu privire la amoniac si amoniu. In mod corect, se vorbeste despre amoniac (NH3) cand se analizeaza calitatea aerului. Amoniacul apare si in apa (fiind solubil in aceasta) dar, la pH-ul obisnuit al apei, este convertit in amoniu (NH4). De aceea, atunci cand se analizeaza calitatea apei, se discuta despre amoniu si doar in situatii exceptionale si despre amoniac. In apa, concentratii mari de amoniac inseamna toxicitate letala pentru organismele care folosesc apa poluata. Mult mai putin nociv in concentratii mari este amoniul. Diversele rapoarte de mediu emise de administratia romaneasca detaliaza, in mod corect, concentratia de amoniu din apa. Insa unele rapoarte confunda amoniul cu amoniacul si atribuie amoniacului valorile mari ale amoniului. Daca, in apa, amoniacul s-ar gasi la concentratiile amoniului, apele analizate ar fi adevarate bombe ecologice. Analiza este realizata de Dr. Andrei-Emil Briciu, lector la Departamentul de Geografie al Universitatii Stefan cel Mare din Suceava, specializat in Hidrologie si Managementul apei si avand teza de doctorat cu titlul: „Studiu de hidrologie urbana in arealul municipiului Suceava”.
Conform DEX Online, definitiile pentru amoniac si amoniu sunt:
AMONIAC – Gaz incolor, cu miros înțepător, înecăcios, obținut din combinarea hidrogenului cu azotul, folosit la fabricarea acidului azotic, a îngrășămintelor azotoase, a explozivelor etc.
AMONIU – Radical monovalent care, în compuși, se comportă ca un metal alcalin, formând săruri de amoniu.
Daca in randul societatii romanesti, in acte si pe website-uri care nu apartin administratiei oficiale a Romaniei, eroarea este de inteles pentru ca generatorii de informatie nu sunt specialisti de mediu, mai putin pardonabila este confuzia din actele administratiei de stat. Aceste acte sunt ulterior preluate de publicul larg si eroarea este perpetuata, putand amplifica (deoarece se face referire la o sursa autorizata) confuzia deja existenta a anumitor persoane.
Actele oficiale care confunda amoniacul si amoniul pot fi detectate cu usurinta daca asociaza formula chimica gresita pentru parametrii analizati: NH3 pentru amoniu si NH4 pentru amoniac. Exista, insa, numeroase documente care nu folosesc formulele chimice si atunci eroarea poate fi dovedita doar printr-o analiza detaliata a documentului si a surselor de informatie ale acestuia. In ceea ce priveste documentele care contin formule chimice, acestea pot fi incluse in 3 categorii:
– acte in care eroarea este minoritara si se poate deduce cu usurinta ca este vorba despre alta substanta ca urmare a paragrafelor care contin corelatii corecte intre amoniac/amoniu si formulele lor chimice; astfel de documente nu pun probleme de interpretare celor care vor sa le foloseasca, daca sunt citite cu atentie.
– acte in care eroarea este majoritara sau totala; in acest caz, adesea doar un specialist poate detecta eroarea; documentele nu sunt utilizabile de catre publicul larg.
– acte in care asocierile formulelor sunt corecte, dar apar denumiri eronate atunci cand nu se folosesc formule; aceste documente pun in dificultate si specialistii si cer analiza surselor de informatie.
Documentele oficiale care asociaza gresit formulele chimice pot fi cu usurinta gasite cu ajutorul motorului de cautare Google. In cele ce urmeaza voi arata cum simple cautari pe Google scot la iveala numeroase documente gazduite de site-uri ale administratiei oficiale si care contin confuzia amoniu-amoniac. Rezultatele obtinute sunt repetabile de catre oricine la data publicarii acestor informatii (peste cateva luni, anumite documente pot fi modificate, sterse sau pot fi indexate diferit de motorul de cautare). Cele mai bune rezultate sunt oferite de Google; alte motoare de cautare au rezultate foarte slabe. Ne limitam sa analizam rezultatele cautarilor doar pentru site-urile administratiei oficiale deoarece site-urile administrate de publicul larg si care contin confuzia studiata sunt mult mai numeroare. In plus, in urma sesizarii erorilor, autoritatile ar trebui, in mod legal, sa fie obligate sa corecteze documentele.
1. Cautarea pe Google
amoniac NH4 agentia nationala de protectia mediului
a gasit 4 documente gresite in primele 14 pagini de rezultate (10 rezultate pe pagina).
Astfel, aflam ca Agentia Nationala Apele Romane gazduieste la adresa
http://www.rowater.ro/Documente%20Repository/Directiva%20Apa%20Potabila/Plan%20Implementare%20apa%20potabila.ro.pdf
un document PDF (datat octombrie 2004) care incepe cu antetul Guvernul Romaniei si intitulat “Planul de Implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman”. Acest document este important deoarece se numara printre masurile luate de Romania pentru alinierea la normele europene. In acest document se mentioneaza frecvent amoniacul ca parametru monitorizat desi in detalierea fiecarui parametru se vorbeste doar de amoniu, ca si in tabelele care contin acest din urma parametru.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului gazduieste la adresa
http://www.anpm.ro/documents/25675/2455000/REVIZUIRE+2014+AIM+DALKIA+Proiect+Final.pdf/6c0cfa4a-7c26-4bb2-93af-c8db2669e4ea
un document PDF din 2014 atribuit si Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor precum si Agenţiei pentru Protecţia Mediului Prahova. Prin acest document se emite Autorizatie Integrata de Mediu pentru o firma prahoveana iar amoniacul este definit de 2 ori ca fiind NH4.
Pe site-ul Companiei de Apa Aries exista un document PDF din mai 2014
http://caaries.ro/wp-content/uploads/2015/07/mp-mai-2014.pdf
intitulat <<Asistenţă tehnică pentru managementul proiectului “Extinderea si reabilitarea sistemelor de apă si apă uzată in regiunea Turda – Câmpia Turzii”>>. In tabelul 4, amoniacului ii este atribuita o concentratie maxima admisa de 0,5 mg/l. Acest lucru este gresit deoarece amoniacul nu este reglementat pentru apa potabila; el exista doar ca urme sau deloc. Concentratia mentionata este, de fapt, cea pentru amoniu, conform Legii nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. De asemenea, documentul oscileaza in folosirea celor 2 termeni (amoniac si amoniu) incat nu se poate stii cu precizie despre care e vorba decat raportandu-ne la greseala concentratiei maxime admise.
Primaria Ramnicu Valcea gazduieste un document Word care poate fi gasit la adresa
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=22&cad=rja&uact=8&ved=0CCUQFjABOBRqFQoTCPef__qfoscCFUEuGgodz7gFYg&url=http%3A%2F%2Fwww.primariavl.ro%2Findex.php%3Foption%3Dcom_k2%26view%3Ditem%26layout%3Ditem%26id%3D3774%3Aconsiliul-local-este-convocat-in-sedinta-ordinara%2C-in-data-de-29-12-2014%2C-ora-9-00%26Itemid%3D261%26jsmallfib%3D1%26dir%3DJSROOT%2FSedinte%2Bconsiliu%2F29_decembrie_2014%2Fpunctul%2B18%2BVolumul%2BI%2BRaportul%2BSFului%26download_file%3DJSROOT%2FSedinte%2Bconsiliu%2F29_decembrie_2014%2Fpunctul%2B18%2BVolumul%2BI%2BRaportul%2BSFului%2FCapitol%2B1.pdf&ei=I47KVbeCKcHcaM_xlpAG&usg=AFQjCNHaw5wV1XeOqnhfB5YUdAGrwdEDWA
si denumit “Studiu de Fezabilitate Realizarea ratei de conectare de 100% in Ramnicu Valcea, Ocnele Mari, Dragasani, Calimanesti, Babeni si Baile Olanesti Capitolul 1 – Sumar executiv”. In acest document gasim paragraful urmator:
“NH4 (amoniac N2) depaseste limita superioara permisibila la Balcesti (F3 – 2 teste), Babeni F1 (August) si Riureni Copacelu (August);”
Este clar vorba despre amoniu, nu de amoniac iar N2 este pus de decor.
2. Cautarea pe Google
anpm amoniac nh4
a permis gasirea unui document nou in primele 8 pagini de rezultate (nu am mai continuat sa caut in paginile urmatoare din cauza randamentului scazut al cuvintelor cheie).
Documentul nou (format Word) este pe site-ul Agentiei Nationale Apele Romane la adresa
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=29&cad=rja&uact=8&ved=0CEEQFjAIOBRqFQoTCP3-h6SRn8cCFYeXGgodD6sHVw&url=http%3A%2F%2Fwww.rowater.ro%2FComunicate%2520de%2520pres%2FRevista%2520presei%2FRevista%2520Presei%25202013%2Foctombrie%2FRevista%2520presei%25204%2520-%25207%2520octombrie%25202013.doc&ei=GOzIVf2SA4evao_WnrgF&usg=AFQjCNGLormPUm_CuQ4ACxSq_sOuULs0sQ
si este REVISTA PRESEI (numarul din 4-7 octombrie 2013). In acest document se gaseste urmatorul fragment de 2 ori:
“În urma analizelor, la 10 foraje s-au constatat depăşiri la indicatorii: NO3 (nitraţi), As (arseniu), PO4 (fosfat), NH4 (amoniac) şi NH2 (azotit).”
In mod categoric este vorba de amoniu, nu de amoniac. In plus, din intamplare vedem in enumeratia citata ca azotitul este definit ca NH2 cand el, de fapt, este NO2! Nu am verificat cate erori mai sunt si la alte categorii de poluanti deoarece sunt interesat doar de categoria nutrienti.
3. Cautarea pe Google poate fi setata pentru a fi mai restrictiva si pentru a genera mai multe rezultate relevante. Astfel, cautarea de forma
„amoniu (nh3)” anpm
a generat doar 11 rezultate fata de cateva mii la cautarile anterioare. Dintre aceste rezultate, 6 reprezinta documente eronate noi apartinand administratiei de stat.
Aflam ca pe site-ul ANPM exista un PDF din 2010
http://www.anpm.ro/documents/27013/2183075/Aviz+de+mediu+nr.+SB+18+din+25.08.2010+-+PUG+com.+Bruiu.pdf/70efe6e9-f602-42d3-837f-f300d7ce41cc
reprezentand Aviz de Mediu emis de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu. In anexa nr. 1 se detaliaza “Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3) si compusi organici volatili (COV)”
Este vorba despre emisii de amoniac, nu de amoniu (formula chimica e corecta, nu denumirea oferita).
Pe site-ul ANPM mai exista un document PDF din 2007
http://rnges.anpm.ro/files2/Obiective%20de%20mediu%202007_2012_20083193243852.pdf
denumit “Obiectivele nationale si regionale de mediu pentru perioada 2007-2012” unde se vorbeste despre “Controlul si reducerea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3) si compusi organici volatili (COV)”.
Este exact aceeasi greseala ca in cazul anterior. Probabil ca anumite paragrafe sunt pur si simplu copiate si lipite de-a lungul timpului fara a se judeca formularea oferita.
In cazul in care ne-am gandi ca impactul unor documente eronate care trateaza perioade trecute este sters, aflam ca pe site-ul Ministerului Mediului se afla un document PDF din 2013
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/04/2013-04-22-CC-RM-deseuri.pdf
denumit “Raport de Mediu pentru Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor 2014 – 2020”. In acest document se trateaza despre:
“Creşterea nivelului emisiilor de metan, amoniu, pulberi inclusiv cu continut toxic, de la depozite necontrolate de deseuri”
“Controlul şi reducerea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3) şi compuşi organici volatili (COV)”
Este scris amoniu in loc de amoniac in ambele exemple.
ANPM gazduieste la adresa
http://rnges.anpm.ro/upload/32576_Cap%20IV%20AB%20.pdf
un PDF reprezentand Capitolul IV din ”Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului din cadrul propunerii de investitii pentru construirea unui depozit national de deseuri slab si mediu radioactive – NRRAW”. In documentul mentionat gasim urmatoarele 2 afirmatii:
”Concentraţia maximă a limitei unice (TLCahc) pentru amoniu (NH3) este 0,25 mg/m3.”
“Concentraţia maximă admisă în ceea ce priveşte valoarea de limită (TLV) pentru amoniu (NH3) este 0,25 mg/m3.”
Este clar vorba de un gaz (concentratia se exprima in mg/m3) si, de fapt, se refera la amoniac, nu la amoniu! Din nou, formula este corecta, dar interpretarea/intelegerea este gresita. Nu cred ca este loc de asa ceva cand sunt implicate deseuri radioactive.
Pe site-ul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului Mures este postat un document PDF din 2012 la adresa
http://apmms-old.anpm.ro/files/APM%20MURES/Reglementari/SEA-uri/RaportdeMediuPUGCraciunesti.pdf
si denumit “Raport de Mediu pentru Planul Urbanistic General Comuna Craciunesti Judetul Mures”. In acesta se repeta de mai multe ori urmatoarele 2 fragmente:
“Cantitatea de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniu, compuşi organici volatili emisă in decursul unui an calendaristic”
“Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3) şi compusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic”
Se observa, din nou, confundarea amoniacului cu amoniul. Formula, corecta, ne arata ca este vorba, de fapt, de amoniac. Usurinta cu care autoritatile schimba cei 2 termeni pun sub semnul intrebarii tot ce este denumit amoniac sau amoniu (fara formula) in acest document.
In exact aceeasi situatie ca in precedentul caz este „Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic General al Comunei Chibed, Judetul Mures”, reprezentat de un document Word gazduit de www.e-primarii.ro la adresa
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=11&ved=0CB4QFjAAOApqFQoTCLyTjZyboccCFcZWFAodUA0AIg&url=http%3A%2F%2Fwww.e-primarii.ro%2Ffiles%2Fchibed%2Furbanism%2FKibed%2520VI.doc&ei=8wLKVfzNC8atUdCagJAC&usg=AFQjCNHL3ksScew9mGv8RXQCloUF572RTA&cad=rja
Asemanarea celor 2 documente (ambele din Mures) in privinta erorilor continute arata cel putin copierea unor paragrafe dintr-o sursa comuna.
4. Cautarea stricta pe Google
“amoniac (nh4)” primar
produce doar 12 rezultate din care unul este nou pentru studiul de fata.
Compania de Apa Oradea gazduieste, din 2014, la adresa
http://www.apaoradea.ro/licitatii/anunturi/2014/IP/IP_38305_12_11_2014.pdf
o <<Invitatie de participare la achizitie directa privind achizitia serviciului unei societati, unitati (laborator) acreditate in vederea „determinarilor de noxe” la locurile de munca din cadrul Companiei de Apa Oradea>>.
In unicul tabel din document se gaseste scris “Amoniac (NH4)” pentru parametrii care trebuie determinati. Nu ne este clar pentru oricine daca se vrea determinarea amoniului sau amoniacului, avand in vedere ca mai sus in tabel se cere tot amoniac, dar scris sub forma NH3. Oricum, este relevant ceea ce scrie mai jos in document: <<În urma determinărilor (măsurătorilor) societatea, unitatea respectivă v-a elibera „buletinele de analiză” la toate noxele măsurate.>>.
5. Cautarea stricta pe Google
„amoniac (nh4)” anpm
genereaza 6 rezultate din care 3 ne sunt noi si utile.
Exista un PDF din 2012 pe site-ul ANPM la adresa
http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM%20Galati/ACORDURI/EIA%20si%20EA/2012/iunie/18.06/18.06-StudiuimpactFermadepurceicom.GlodeanuSilistearev.1.pdf
care reprezinta un Studiu de Impact. Aici, desi eroarea este minoritara, ea arata usurinta cu care se comit greseli de catre autoritati. In tabelul 32 se dau informatii despre “Amoniac NH4”. De data aceasta, denumirea este corecta, dar se greseste formula chimica.
Pe site-ul ANPM Sibiu
http://apmsb.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/82014_PUG-Nocrich-Raport%20de%20mediu.pdf
exista un document PDF din 2012 denumit “Raport de Mediu pentru Plan Urbanistic General Comuna Nocrich, Judetul Sibiu”.
In acest document se trateaza despre “Amoniac, NH4, mg/l” acolo unde e vorba, de fapt, despre amoniu.
Pe site-ul ANPM aflam si detalii interesante despre Proiectul Nabucco la adresa
http://www-old.anpm.ro/upload/95926_70223-RR-RPT-EV-8001-001-E-0-475018%20rev%203.pdf
unde exista documentul “Conducta de transport gaze naturale Nabucco. Raport privind evaluarea impactului asupra mediului”.
Acesta contine urmatorul fragment:
“cresterea pasarilor şi animalelor: metan (CH3) generat de fermentatia enterica şi de descompunerea dejectiilor, amoniac (NH4) rezultat din descompunerea dejectiilor;“
Formula chimica a amoniacului este gresita.
6. Cautarea stricta pe Google
„amoniu (nh3)” consiliul
genereaza 48 rezultate din care 1 este nou si util.
Site-ul oficial al Judetului Harghita contine la adresa
http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/CTATU/2013/Sedinta%20Martie%2027/PUG%20Tulghes%20red.pdf
un “Plan Urbanistic General Comuna Tulghes Volumul I – Memoriu de sinteza” in care se detaliaza “Limitarea emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniu (NH3) şi compusi organici volatili (COV) pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic.”
Bineinteles, este vorba de amoniac, nu de amoniu.
In rapoartele de mediu ale ANPM se repeta aproape sistematic un subtitlu:
„Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac”
Acest subtitlu se regaseste sub forma exacta in 364 rezultate Google in diverse rapoarte ANPM care sunt apoi preluate de primarii, prefecturi, alte pagini oficiale, dar si pagini ale publicului larg.
Din formularea aceasta defectuoasa rezulta ca sunt analizati oxizi de amoniac. Nici eliminarea lui ”de” din fata amoniacului nu rezolva in intregime situatia. Cel mai simplu ar fi ca amoniacul sa fie primul in enumeratie sau, daca ordinea e importanta, enumerarea sa se faca cu formule iar intre paranteze sa fie date si denumirile.
Acestea sunt doar cateva dintre rezultatele care pot fi gasite cu usurinta la o cautare superficiala cu ajutorul unui motor de cautare doar pentru eroarea amoniu/amoniac. Trebuie mentionat ca exista numeroase alte documente care se afla online dar sunt scanate si nu dau rezultate relevante la cautare. De asemenea, ne intrebam: cate alte documente care nu sunt online sunt si ele pline de greseli?
Cauzele acestor greseli sunt numeroase si nu le discutam aici; ceea ce conteaza este ca greselile actuale sa fie eliminate si sa nu se mai repete in viitor. Aici intervine rolul mass-media ca instrument de presiune pentru (auto)corectarea administratiei de stat si a societatii.
Analiza este realizata de Dr. Andrei-Emil Briciu, lector la Departamentul de Geografie al Universitatii Stefan cel Mare din Suceava, specializat in Hidrologie si Managementul apei si avand teza de doctorat cu titlul: „Studiu de hidrologie urbana in arealul municipiului Suceava”
