Ce solicită medicii și ce le oferă ministerul

Medicii români au centralizat o serie de propuneri pentru reformarea sistemului sanitar. Cea mai recentă formă a fost publicată pe pagina de facebook a grupului „Medici gata de greva generală.  Solicitam salarii decente !”. Ca răspuns, ministerul Sănătății a inventat o procedură pentru cele două situații în care pacienții merg la spitalul public: cei care plătesc vor fi tratați „la modul privat” și cei care nu plătesc vor fi tratați „la modul public” de același medic după cum am relatat AICI  și a anunțat mărirea salariilor cu 25% de la 1 octombrie, emițând o Ordonanță de Urgență în acest sens. Ce au cerut medicii pentru modernizarea sistemului de sănătate:

 SALARIZAREA PERSONALULUI MEDICAL SI PENSII – PRIORITAR

 

1. Corelarea grilei de salarizare a medicilor cu modificarea coeficientului propus actual in noua lege de salarizare a bugetarilor (fata de salariul minim de 1050 ron brut)- ceea ce inseamna o marire a salariilor nete fie in 2 trepte: de la 10.2015, cu 50%, si de la 01.2016 cu inca 50%. Si apoi 56%, aceste procente aplicandu-se la ultimul salariu net, fie in 2 trepte, prima data cu 100% si apoi cu 175%. Modificare identica a grilei de salarizare a restului personalului sanitar (asistente, infirmiere).

2. Acordarea de sporuri pentru ture de noapte (30%) si pentru zile de repaus si sarbatori legale (40%). Acestea se vor acorda atat la salarii cat si la garzi.

3. Garzile vor fi platite tuturor celor din echipa de garda, conform pregatirii, vechimii lor, si conditiilor specifice, la nivel de 24 lei/ora (rezident), 29 lei/ora (specialist), 36 lei/ora (primari), net, la care se adauga sporurile aferente pentu noapte si pentru zile de weekend si sarbatori legale.

4. Neimpozitarea garzilor.

5. Includerea orelor de garda ca vechime in munca.

6. Se va institui sistemul garzilor la domiciliu, care vor fi platite cu 30% din valorile de mai sus ale orei de garda, cu obligativitatea venirii la solicitare in 15 minute.

7. Dupa garda se va asigura o perioada libera de 24 ore; daca nu este posibila, pontarea orelor dupa garda va fi corespunzator unei zile de weekend.

8. Medicul nu poate face 2 garzi consecutive; se pot organiza garzi flexibile (12h garda/24 libere).

9. Acordarea a minim 30 zile lucratoare drept concediu de odihna pe an, si pana la 20 zile de formare profesionala. A se corela cu prevederile Codului Muncii art. 145.

10. Reevaluarea la fiecare 6 luni a sistemului de plata a serviciilor pentru medici de familie, ambulatorii, etc, cu cresterea imediata a valorii per serviciu la 50 ron (specialist) si 40 ron (MF). Posibilitatea efectuarii de catre medicii de familie a unor garzi in unitatile de stat.

11. Pensii mai mari pentru personalul medical.

 EXERCITAREA PROFESIEI DE MEDIC

 

12. Clarificarea statutului juridic al medicului.

13. Eliminarea platilor suplimentare, informale, pentru a aseza relatia cu pacientul pe baze normale. Pacientii pot sa faca daca doresc donatii pentru spital sau centrul medical, fara a se conditiona actul medical sau servicii conexe oferite.

14. Asigurarea pauzei de masa la 6 ore lucrate, conform art.134 din Codul Muncii. Decontarea transportului sau considerarea ca timp de munca a duratei deplasarii la serviciu, conform normelor legate de distanta.

15. Sistem de finantare neimpozabila (“burse”) din fonduri centrale pentru actitivitati EMC (congrese, cursuri, simpozioane, etc.), informare stiintifica (carti, jurnale, etc), echipamente tehnologice, si echipamente specifice medicale (daca nu sunt date de spital). Cuantumul trebuie sa fie de minim valoarea unui salar net lunar per an pentru specialisti, si doua salarii lunare pentru rezidenti, putand fi suplimentat din fonduri extrabugetarepentru performante sau conditii grele de munca.

16. Asigurarea de malpraxis a personalului medical fiind obligatorie, ea trebuie sa fie deductibila. Plafonul maxim al daunelor morale pe care le poate solicita un pacient trebuie sa nu depaseasca pragul maxim specific pentru specialitate oferit de firmele de asigurari.

17. Asigurarea prin legislatie a obligativitatii pazei permanente, necesare la nivelul fiecarei unitati spitalicesti in parte de stat sau private.

18. Reducerea birocratiei din unitatile de stat si la nivelul cabinetelor de medicina de familie.

19. Normarea activitatii, indiferent de specialitate, in sistemul de stat si privat (referire la specialitatea de medicina muncii).

20. Pericolul expunerii la produse biologice – completarea ordinului cu obligativitatea pacientului la testare.

 FINANTAREA SISTEMULUI DE SANATATE SI SCHIMBARI STRUCTURALE

 

21. Cresterea anuala a banilor alocati sanatatii cu 30% din banii obtinuti in plus din scaderea evaziunii fiscale dar nu mai putin de 0,5% pe an. (sa se acorde prioritate sanatatii in cheltuirea unor bani SUPLIMENTARI care ajung la buget).

22. Preluarea la bugetul statului a tuturor cheltuielilor cu orice program de importanta nationala in domeniul sanatatii.

23. Organizarea de alegeri pentru consiliile de administratie ale Caselor de asigurari – concomitent cu alegerile locale – asa cum a fost in legea initiala – din 1996/1999.

24. Cresterea numarului caselor de asigurari private de sanatate.

25. Conditii corespunzatoare de munca, modernizarea spitalelor de stat.

26. Informatizarea spitalelor, retea de telemedicina in toate centrele judetene

27. Modificare a DRG ( Diagnosis Related Group) care sa reflecte peformanta medicala, cresterea valorii lui la nivele comparabile cu sectorul privat.

28. Stimularea programelor de sanatate si a programelor de screening, in prezent sunt in numar redus.

29. Centre de permanenta a medicilor de familie in fiecare oras, integrate in sistemul de telemedicina si dotate cu mijloace de transport persoane, pentru a diminua incarcarea triajelor spitalelor/UPU.

30. Plata consultatiilor pentru a doua optiune medicala – Legea 46/2003, art.11 – Drepturile pacientului.

31. Plata serviciilor de transport a pacientilor la internare/externare si consulturi interclinice fara utilizarea serviciului de ambulanta supraincarcat deja.

32. Investigatia PET/CT sa se efectueze gratuit pentru pacientii oncologici, boala coronariana, anumite boli neurologice.

33. Deblocarea posturilor in spitalele de stat.

34. Asigurarea unui numar adecvat de medici la mia de locuitori, bazat pe nevoi.

35. Asigurarea unui numar adecvat de spitale publice si private la 100.000 de locuitori. Modernizarea spitalelor din prezent si dotarea lor cu tot ceea ce este necesar pentru a putea asigura un serviciu medical de calitate.

36. Mai multe atributii si mai multa implicare din partea Colegiului Medicilor.

37. Asigurarea unui centru national de perfectionare, ca si institut independent, care sa organizeze cursurile de perfectionare in domeniul sanitar.

 SISTEMUL DE EDUCATIE, PREGATIREA MEDICILOR REZIDENTI

 

38. Punerea în practică a principiului numerul clausus la admiterea în facultatea de medicină.

39. In ultimul an de facultate sa se acorde importanta lucrarilor practice, manoperelor, procedurilor pe care trebuie sa le stapaneasca studentul viitor medic.

40. Dupa absolvirea facultatii, medicul sa aiba drept de libera practica.

41. Introducerea stagiaturii obligatorii dupa terminarea facultatii, care va fi de 1 an si jumatate, cu organizarea pe trei module: medicina generala (medicina de familie), chirurgie generala si medicina interna.

42. Luarea in calcul a posibilitatii desfiintarii concursului de rezidentiat, si intrarii in pregatirea pentru rezidentiat pe baza de interviu si cu recomandarea unui sef de clinica.

43. Respectarea curriculei medicului rezident, care va putea efectua garzi dupa 2-3 luni de activitate in spital, ulterior dupa o perioada de experienta.

44. Asigurarea rotatiei medicilor rezidenti pe sectii, periodic in functie de module si stagii, pentru a beneficia de experienta fiecarui indrumator in parte.

45. Medicul rezident va putea obtine in timpul pregatirii, competente, precum ecografia, cu toate modulele incluse, ca si pregatire suplimentara, la fel ca si alte competente.

46. Asigurarea unui climat decent si cu respect din partea medicilor coordonatori fata de medicul rezident in continua formare.

47. Evaluarea medicului coordonator se va face de catre persoane abilitate din cadrul conducerii unitatii coordonatoare, dar si o evaluare scrisa de catre medicii rezidenti.

48. Redactarea unui log-book in care se va consemna activitatea curriculara a medicului rezident.

49. La finalul pregatirii prin rezidentiat, pentru medicul proaspat specialist, sa fie disponibile posturi, si scurtarea formalitatilor de eliberare a diplomei de specialist si a inregistrarii in cadrul Colegiului Medicilor.

 DETALIEREA LISTEI DE PROPUNERI:

 

24. Intocmirea unei grile de salarizare separat prin act normativ ( e dupa modelul german), VALABILA PENTRU TOATA TARA, PENTRU ORICE REGIUNE A TARII, si pentru tot personalul sanitar, angajat la stat sau privat, dupa cum urmeaza si pe grupe de impozitare (sunt avantajati cei care sunt casatoriti, apoi cei casatoriti cu un copil, s.a.m.d.). Grila de salarizare a unui contract este identica pentru orice tip de specialitate medicala. Salariul creste odata cu vechimea in munca, si cu rangul (Medic rezident < Medic specialist < Medic primar < Medic primar manager, conducator < Sef de clinica, profesor). Pentru seful de clinica, salariul se poate face si dupa o negociere cu conducerea spitalului. 

 A se compara cu grila de salarizare din anul 2008: http://www.cdep.ro/proiecte/2008/200/60/5/ax265.pdf

 Medici rezidenti, specialisti si medici primari plus alte categorii – GRILA CU SALARII NETE – in lei:

 

Grupa de remuneratie	Grupa de bază	Stadii de pregatire profesionala ca si medic
	Treapta 1	Treapta 2	Treapta 3	Treapta 4	Treapta 5	Treapta 6
IV	7900	8470	–	–	–	–
III	6700	7100	7670	–	–	–
II	5100	5530	5900	6120	6350	6570
I	3500	3800	3950	4300	4700	4900

 

	GRUPA I: MEDICI REZIDENTI	GRUPA II: MEDICI SPECIALISTI	GRUPA III: MEDICI PRIMARI	GRUPA IV: MEDICI PRIMARI MANAGERI, PROFESORI UNIVERSITARI
TREAPTA 1	Anul angajarii
TREAPTA 2	Dupa un an de activ.	Dupa 3 ani de activ.	Dupa 3 ani de activ.	Dupa 3 ani de activ.
TREAPTA 3	Dupa 2 ani de activ.	Dupa 6 ani de activ.	Dupa 6 ani de activ.
TREAPTA 4	Dupa 3 ani de activ.	Dupa 8 ani de activ.
TREAPTA 5	Dupa 4 ani de activ.	Dupa 10 ani de activ.
TREAPTA 6	Dupa 5 ani de activ.	Dupa 12 ani de activ.
Dupa treapta 6 nu mai creste salariul, daca medicul ramane doar specialist si nu devine medic primar.

SALARIZAREA NETA A ASISTENTILOR MEDICALI:

 ASISTENT MEDICAL GENERALIST ABSOLVENT DE SCOALA POSTLICEALA:

 Anul 1 de activitate: 2100 de lei

 Anul 2 de activitate: 2250 de lei

 Anul 3 activitate: 2470 de lei

 ASISTENT MEDICAL GENERALIST CU STUDII SUPERIOARE:

 Anul 1 de activitate: 2300 de lei

 Anul 2 de activitate: 2450 de lei

 Anul 3 activitate: 2570 de lei

 Asistent medical principal: dupa 5 ani de activitate: – 2800 de lei

 SALARIZAREA NETA A MOASELOR:

 MOASE:

 Anul 1 de activitate: 1840 de lei

 Anul 2 de activitate: 1970 de lei

 Anul 3 de activitate: 2180 de lei

 SALARIZAREA NETA A INFIRMIERILOR:

 Anul 1 de activitate: 1700 de lei

 Anul 2 de activitate: 1830 de lei

 Anul 3 de activitate: 1900 de lei

Se va acorda un spor de 30% de noapte intre orele 22 si ora 6.00.

Se va acorda un spor de 40% pentru zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale  şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează. 

 Sporul se calculeaza din tariful pe ora: spre exemplu 30% * 24 lei/ora = 7,2 lei/ora * 8 ore ( de la orele 22 la ora 6.00) = 57,6 lei

SISTEMUL DE PLATA AL GARZILOR PENTRU MEDICI:

Categorii: Treapta 1 – se lucreaza maxim 60% din timpul garzii

                             Treapta 2 – se lucreaza maxim 75% din timpul garzii

                       Treapta 3 – se lucreaza maxim 95% din timpul garzii

 Stabilirea treptelor cu procentele aferente se va stabili in functie de spital, specialitate si se va preciza intr-un act normativ separat impreuna cu grila de salarizare.

 Garda de 24 de ore : O garda se compune din cele 7 ore de serviciu normal, care se vor plati ca si salariu normal cu tarif orar, si in plus celelalte 17 ore care se vor plati in functie de trepte:

 Treapta 1 – se vor plati din cele 17 ore doar 10,2 ore.

 Treapta 2 – se vor plati din cele 17 ore doar 12,75 ore.

 Treapta 3 – se vor plati din cele 17 ore doar 16,15 ore.

 In functie de grupa de remuneratie, plata la ora a garzilor va fi in felul urmator – TARIF NET:

 Grupa I : – medici rezidenti: 24 lei/ora

 Grupa II: – medici specialisti: 29 lei/ora

 Grupa III: – medici primari: 36 lei/ora

 Grupa IV: – medici primari manageri, sefi de sectie, conducatori, profesori: 40 lei/ora

 Se va acorda un spor de 30% de noapte intre orele 22 si ora 6.00.

 Se va acorda un spor de 40% pentru zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale  şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează. 

 Sporul de noapte de 30% se calculeaza din tariful pe ora: spre exemplu 30% * 24 lei/ora = 7,2 lei/ora * 8 ore ( de la orele 22 la ora 6.00) = 57,6 lei

 Astfel cea mai prost platita garda va fi de 302,4 lei – pentru medicul rezident, si va fi garda din timpul saptamanii si cea mai bine platita garda va fi cea de la finalul saptamanii de sambata pana duminica pentru medicul primar in functii de conducere : -1126 de lei.

Tarifarea garzilor in centrele de permanenta se va face identic cu cele de mai sus, cu stabilirea procentului maxim pentru timpul de lucru.

 De mentionat, a doua zi medicul de garda este liber.

 Nu se vor efectua doua garzi consecutive de catre acelasi medic.

 Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. 
In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana. 

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, in conformitate cu art. 111 din Codul Muncii si a Directivei 2003/88/EC, care limitează la maximum 48 ore de muncă/săptămână timpul de lucru aferent unui contract individual de muncă. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamâna, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamâna. Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca unic la nivel national, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura de activitate aplicabil, perioade de referinta mai mari de 3 luni, dar care sa nu depaseasca 12 luni.

 Medicii care nu au contract individual cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă şi care desfăşoară activitate numai în linia de gardă vor încheia un contract cu timp parţial şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate efectiv.  Pentru condiţii deosebit de periculoase – în leprozerii, la anatomie patologică, pentru TBC, SIDA, dializă, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromusculară şi neurologică, psihiatrie, medicină legală, asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar acordată prin serviciile de ambulanţă şi structurile de primire a urgenţelor, în secţii şi compartimente de ATI şi de terapie intensivă, secţii şi compartimente de îngrijiri paleative, secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, unităţi de îngrijire a arşilor grav, personalul încadrat în blocul operator, în punctele de transfuzii din spital, în laboratoarele de cardiologie intervenţională, în laboratoarele de endoscopie intervenţională, precum şi medicii de specialitate chirurgicală, epidemii deosebit de grave şi altele asemenea – se va asigura un spor intre 70 si 90 la sută din salariul de bază. Personalul care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generator de radiaţii va putea beneficia de un spor pentru condiţii periculoase de la 35 la sută pana la 60 la suta din salariul de bază, diferenţiat pe categorii de risc radiologic: 40 la sută la categoria I, 45 la sută la categoria a II-a, 50 la sută la categoria a III-a şi 60 la sută la categoria a IV-a.

 

4. SOLICITAM NEIMPOZITAREA GARZILOR, ca o motivare pentru efortul suplimentar pe care il depun medicii.

 

4. Includerea orelor de garda ca vechime in munca si specialitate. Garzile vor fi platite inclusiv medicilor rezidenti de anul 1. Grila de plata pentru garzi s-a mentionat mai sus, cu adaugarea unor sporuri pentru conditii dificile si periculoase de munca. Sporurile suplimentare urmeaza a fi calculate.

 

4. Garda la domiciliu sa fie platita: Continuitatea asistenţei medicale se poate asigura şi prin gardă la domiciliu; Garda la domiciliu se organizează pe specialităţi medicale; Se poate organiza gardă la domiciliu, pe specialităţi, dacă în secţiile sau compartimentele cu paturi precum şi în ambulatoriu integrat al spitalului sunt încadraţi cel puţin 2 medici în specialitatea respectivă; În garda la domiciliu, pe specialităţi pot fi cooptaţi şi medici care nu sunt angajaţi în unitatea respectivă dar care sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii în specialitatea stabilită pentru garda la domiciliu; Garda la domiciliu se organizează, în zilele lucrătoare, între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul dimineţii şi ora de începere a programului de dimineaţă din ziua următoare. În zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, garda la domiciliu începe de dimineaţă şi durează 24 de ore. Medicul care asigură garda la domiciliu, în acest interval, are obligaţia de a răspunde la solicitările primite din partea medicului coordonator de gardă într-un interval de maxim 20 min. Plata garzii se face la ora conform grilei de la punctul 2.

 

4. Asigurarea unui timp liber necesar refacerii dupa garzi – de minim 24 de ore, pentru a evita surmenajul suplimentar al cadrelor medicale.

 

11. Introducerea unor sisteme de pensii pentru medici, pensia minima pentru un medic specialist fiind de 2500 de lei. In functie de competentele suplimentare, primariat, doctorat, pensia va creste suplimentar cu stabilirea unor grade si procente corespunzatoare. Se va proceda de anul acesta la recalcularea pensiilor pentru medicii pensionari in momentul de fata, in semn de respect fata de timpul consumat in relatia cu pacientul, stresul acumulat in decursul anilor de munca si dedicarea cu care medicul a inteles sa acorde prioritate pacientului si mai putin vietii personale. Medicii vor fi scutiti de plata impozitului pe pensie.

12. Clarificarea statutului juridic al medicului, cu propunerea de a separa medicul care are un contract de angajat in cadrul unei institutii publice si medicul privat care are posibilitatea de a fi angajat la o institutie privata sau de a colabora cu o institutie privata sau de stat in baza unui contract de prestari servicii. Posibilitatea de a se colabora in regim de consultanta pe baza unui contract de prestari servicii, colaborarea fiind intre medicul prestator si spitalul de stat. Infiintarea unor cabinete private la nivelul spitalelor de stat, unde pot activa medici in sistem privat dupa orele de serviciu din sistemul de stat. Medicul/Doctorul Salariat este acel medic/doctor în relaţie contractuală sau statutară cu o instituţie publică sau privată, printr-un contract prin care efectuează, sub control specific servicii medicale sau servicii administrative medicale, conform CCE/UE/EU.

 

13. Eliminarea platilor suplimentare (o reminiscenta a comunismului), asa cum se prevede in Decizia ICCJ nr.19/2015, adica orice fel de donatii, atentii, cadouri, sub orice fel de forma, inclusiv bani, fie ca se ofera inaintea actului medical, in timpul desfasurarii acestuia sau la final. Este un mod de injosire si umilire a corpului medical, acceptandu-se pe parcursul mai multor legislaturi aceasta forma subterana de plata a medicilor, pentru a evita acordarea unei salarizari apreciative la adresa corpului medical. Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie se poate accesa aici: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41160/Decizia-ICCJ-nr-19-2015-medicii-care-au-calitatea-de-functionar-public-nu-pot-primi-plati-suplimentare-sau-donatii.html. Conform Studiului Confido : asistentele sunt primele pe listele pacientilor in ceea ce priveste recompensarea, 27% dintre acestia declarand ca au oferit sume de bani sau cadouri asistentelor medicale, 16% medicilor chirurgi si 15% infirmierilor.

 

15. Decontarea cheltuielilor ce tin de specialitatea cadrului medical: conferinte, congrese, cursuri, decontarea cheltuielilor cu transportul public, privat la si de la locul de munca, carti, si alte cheltuieli ce tin de profesia medicala, putand fi prevazute intr-un nou cod fiscal. Decontarea se va face anul urmator, prin completarea unor declaratii de venit si includerea cheltuielilor pe acest formular la Directia Regionala a Finantelor Publice de la nivelul fiecarui judet. In acest fel, sa se elimine sponsorizarea congreselor, simpozioanelor, seminariilor de catre firmele de medicamente printr-o intelegere contractuala cu anumite clauze si intelegeri efectuate cu medicii.

 

17. Asigurarea prin legislatie a obligativitatii pazei permanente, necesare la nivelul fiecarei unitati spitalicesti in parte de stat sau private, inclusiv la cabinetele medicale grupate, policlinici, centre de permanenta, fie ca sunt in mediu urban sau rural. Aceasta prevedere se adreseaza in special unitatilor de primire urgente unde este rata cea mai mare a violentei indreptate asupra cadrelor medicale. Medicul va fi tratat cu respect in orice situatie, respectul fiind reciproc, orice agresiune verbala sau fizica la adresa corpului medical va fi sanctionata, toate acestea vor fi mentionate in legislatie prin articole suplimentare in legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. In normele de aplicare se vor prevedea un sistem de contraventii la adresa celor care atenteaza la integritatea morala si fizica a corpului medical.

 

17. Reducerea birocratiei din spitale, specificandu-se clar prin fisa postului anexata contractului individual de munca sau unui contract de prestari servicii, in cazul unei colaborari intre medic, asistent s.a.m.d. si o institutie, cu paragrafe clare cerintele postului si atributiile, evitand transformarea medicului rezident si/sau specialist in medic scriptolog, pentru a asigura timpul necesar pregatirii medicale, si timpul necesar acordarii asistentei medicale a pacientilor. Spre exemplu: infirmierul are atributii specifice: lucreaza sub indrumarea asistentului medical, curatarea suprafetelor meselor si noptierelor, pregateste patul si schimba lenjeria bolnavului, toaletarea zilnica a bolnavului, pregatirea in vederea examinarii, deplasarea pacientului la examinari, s.a.m.d. Asistentul medical asigura manoperele si isi desfasoara activitatea sub indrumarea medicului specialist. Medicul rezident isi desfasoara activitatea sub indrumarea medicului indrumator desemnat. Medicii nu trebuie sa desfasoare activitati ce tin de documentatie, in afara de completarea fiselor de observatie, care se poate face ulterior si de catre medicul rezident, completarea retetelor, prescrierea tratamentelor, intocmirea raportului de garda. Ceea ce tine in plus de formalitati de internare, bilete de iesire, scrisori medicale, se vor intocmi de catre un secretar sau referent angajat. Scrisorile medicale si alte documente care se pot inregistra pe un reportofon, vor fi preluate de catre un referent sau secretar, redactate in timp util si apoi retrimise medicului care le va analiza si le va trimite cu ajutorul secretarului prin posta (sau in format electronic) medicului de familie la care este inregistrat pacientul. Medicul rezident sub indrumarea medicului desemnat, va fi capabil sa intocmeasca planuri de investigatii, tratament si va intocmi scrisori medicale si bilete de iesire sub supravegherea medicului indrumator. Scriptologia se va elimina de asemenea la nivelul cabinetelor de medicina de familie cu cresterea numarului competentelor. FISA POSTULUI se va redacta de catre secretariatul institutiei, cabinetului, policlinicii si se va anexa contractului individual de munca, respectiv contractului de prestari servicii, si va fi tiparita in doua exemplare.

 

17. Normarea activitatii, indiferent de specialitate. Potrivit art. 129 din Codul muncii, “Norma de muncă exprimă CANTITATEA de muncă necesara pentru efectuarea operațiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condițiile unor procese tehnologice și de muncă determinate. Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desfășurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă”. Normarea muncii se va stabili de catre angajator, in colaborare cu sindicatul medicilor, asistentilor, farmacistilor, tinandu-se conform literaturii juridice si stabilirea acesteia prin act normativ: „Normele de muncă trebuie stabilite astfel încât să asigure un ritm normal de lucru, la o intensitate a efortului muscular sau intelectual și o tensiune nervoasă care să nu conducă la oboseala excesivă a salariaților”. Din acest punct de vedere se vor stabili specialitatile si locurile de munca unde solicitarea nervoasa si musculara este peste medie si se vor efectua controale periodice, si evaluari la 3 luni pentru a se stabili daca norma stabilita la angajare e eficienta si corespunzatoare. Solicitarea peste masura a personalului medical apare deopotriva in unitatile de primire urgente, dar si in cadrul sectiilor de medicina interna, cardiologie, psihiatrie, ca si in cazul medicilor din cadrul specialitatii Expertiza capacitatii de munca. Normarea activitatii trebuie sa aiba in vedere si alocarea unui timp mai mare pentru consultul pacientului, in prezent fiind insuficient. Acest lucru se observa si in sistemul privat, spre exemplu in cazul specialistilor de medicina muncii, unde pacientii sunt consultati pe banda, si sunt angajati prea putini medici fata de numarul de consultatii. Ca atare, se cere normarea activitatii cu un numar maxim de pacienti zilnic, lunar consultati, si elaborarea unor strategii de evaluare a pacientilor si de investigare, astfel incat sa se evite sistemul din partea clinicilor private de Medicina Muncii, prin care “vaneaza” persoanele fizice autorizate, societatile cu raspundere limitata, microintreprinderile s.a.m.d. pentru stabilirea unor contracte, si asigurarea unui climat de respect din partea unitatilor private unde se efectueaza consultul periodic, fata de medicul examinator si intreg corpul medical prezent. Stabilirea unor norme de activitate conform celor europene pentru a evita surmenajul excesiv prin aglomerarea consulturilor pe teren la sediul firmelor cu care unitatea medicala are contract de colaborare. Angajarea la nivelul acestor unitati medicale a unor manageri pe criterii de performanta si nu de nepotism. Acelasi lucru referitor la angajarea medicilor sa se aplice si manageri angajati in cadrul unitatilor spitalicesti, policlinici, clinici, hyperclinici s.a.m.d.

 

17. Pericolul expunerii la produse biologice – Ord.MS nr.916-2006 e incomplet, stabileste doar conduite de urmat fara a crea obligatii pacientului in cazul in care cadrul medical este lezat in exercitarea actului medical; crearea unui cadru legislativ in care medicul (angajat in sistemul de stat sau care lucreaza in sistem de colaborare prin contract de prestari servicii) sa fie protejat in aceeasi masura ca si pacientul in cazul expunerii la produse biologice prin manevre invazive sau alte proceduri medicale, pacientul sa fie obligat la recoltarea in vederea analizelor si testarea sangelui infectat sau nu, crearea unor cabinete specializate in preventia acestor accidente, instruirea personalului medical, raportarea si interventia imediata in cazul unui asemenea accident, consemnarea in registre speciale a acestor evenimente, cu compensari ulterioare in cazul unui rezultat pozitiv la HIV, Hepatita B sau Hepatita C, consilierea ulterioara a medicului si reintegrarea in profesia medicala. Daca nu exista cabinete specializate si medici pentru acordarea asistentei medicale pe asemenea probleme, atunci sa se asigure indrumarea spre cel mai apropiat serviciu de boli infectioase, cu decontarea totala a cheltuielilor cu analizele medicale, tratamentul antiviral de preventie, vaccinare. Toate aceste conditii sa fie valabile si pentru cadrele de medicale din sistemul de stat si pentru cadrele medicale din sistemul privat, si in plus stabilirea prin lege a caii de urmat pentru medicul liber profesionist care presteaza servicii ca si PFA sau PFI prin contract de colaborare cu un cabinet medical sau o institutie privata sau de stat, cu decontarea ulterioara a cheltuielilor legate de analize medicale, tratament antiviral profilactic, compensatii, oferite de colaboratorul la nivelul sediului caruia medicul presteaza aceste servicii medicale. Accidentele de munca sa fie inregistrate intr-un registru si raportate autoritatilor (Inspectoratul Teritorial de Munca, care va intocmi dosar de accident cu toate formalitatile ulterioare), la fel si pentru bolile profesionale, cu compensatii ulterioare prevazute de lege.

 

24. Cresterea numarului caselor de asigurari private de sanatate, care sa ofere posibilitatea unor asigurari complementare, care sa ofere acoperire pentru servicii neincluse in sistemul statutar, inclusiv pentru rambursarea coplatilor. Permiterea dezvoltarii unui sistem privat in paralel, separat de sistemul public. Stimularea sistemului de asigurari private de sanatate, in prezent in mare masura inoperant.

 

24. Spitalele care isi au sediul in cladiri vechi sa fie renovate si pe parcursul construirii a unor noi spitale, celor vechi sa li se dea alta destinatie dar tot in cadrul sistemului medical. Asigurarea unui spital de urgenta la nivelul fiecarei localitati sau a unei unitati de primire urgente, in functie de numarul de locuitori ai respectivei localitati. Spitalele sa primeasca bugetul in functie de nivel de performanta, si punctaje, stabilite prin norme de aplicare. Toate spitalele din tara sa fie dotate la nivel european, astfel incat pacientii sa beneficieze de cea mai buna ingrijire posibila, si sa nu fie nevoiti sa sustina sistemul actual prin cumpararea necesarului de medicamente lipsa, si alte consumabile. Bugetul fiecarui spital sa fie transparent si modul de repartizare a cheltuielilor. La nivelul fiecarui spital sa existe conditii pentru ca fiecare pacient sa evalueze calitatea conditiilor oferite pe perioada internarii, consultului in ambulator, in ceea ce priveste calitatea serviciului asigurat de medic pe un sistem de punctaj, prin chestionare de satisfactie, care apoi sa fie inclus intr-o grila care sa fie analizata periodic de managerul spitalului impreuna cu cadre abilitate in acest sens.

 

33. Deblocarea posturilor la nivel national in unitatile sanitare, policlinici, clinici si alte forme de organizare, de stat sau privat, cu respectarea procentuala a gradului de ocupare optim in fiecare unitate in parte, fie ea de stat sau privata. Prin deblocarea posturilor si prin remuneratia adecvata se previne migratia corpului medical.

34. Asigurarea unui numar adecvat de medici la mia de locuitori, astfel incat sa se ajunga la media europeana de 3,4 la mia de locuitori, prin deblocarea posturilor, cresterea veniturilor si a conditiilor adecvate de desfasurare a conditiilor de munca, evitandu-se astfel situatiile in care spitalele au dotari necesare, dar nu au personal medical calificat si aparatura din dotare ramane nefolosita.România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană atunci când vine vorba de numărul de medici raportat la populaţia ţării. Asta se arată în ultimul raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) dat publicităţii şi publicat de The Telegraph. Potrivit datelor OCDE, în România există 2,5 medici la mia de locuitori, sub media europeană de 3,4 şi sub nivelul altor ţări din UE, cum sunt Franţa, Germania, Spania şi Italia. Mai prost decât ţara noastră la acest capitol stă Polonia, cu 2,2 medici la o mie de locuitori.

35. Asigurarea unui numar adecvat de spitale publice si private la 100.000 de locuitori, astfel asigurand noi locuri de munca si renovarea si aducerea la un nivel operabil din punct de vedere al asigurarii serviciilor de sanatate publica si implicit crearea unui climat decent, oferirea unor conditii corespunzatoare de munca personalului medical. Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au impreuna aproape 12.800 de spitale publice si private, potrivit datelor centralizate de Wall-Street.ro. Dintre acestea, cele mai multe se afla in Franta si Germania, tari care cumuleaza mai bine de o treime din totalul la nivel UE. In 2010, Romania avea 428 de spitale de stat si alte 25 private. De atunci si pana acum, 67 de spitale publice au fost desfiintate, ca mai apoi unele dintre ele sa fie redeschise, in vreme ce o mana de companii private au inaugurat inca 10 spitale private. In prezent, nu se stie cu exactitate cate spitale sunt in Romania. „Statisticile pentru 2011 sunt inca in lucru” – acesta este raspunsul pe care l-am primit de la Centrul National de Statistica si Informatica in Sanatate Publica. Luand ca reper ultimele informatii oficiale si anume ca in Romania existau 453 de spitale, intrebarea care se pune este daca numarul este unul mic sau mare raportat la celelalte state UE.

 Numarul de spitale in UE

 Sursa: date centralize de Wall-Street.ro

 Sursa: averealor.blogspot.ro

33. Mai multe atributii si mai multa implicare din partea Colegiului Medicilor. Vrem un organism capabil sa reactioneze in cazul lezarii corpului medical, litigiilor si nu un organism de colectare a contributiilor lunare. Colegiul medicilor si unitatea unde e angajat cadrul medical va lua atitudine in fata cazurilor de malpraxis, in cazul cadrelor medicale care lucreaza cu contract de prestari servicii. Eliminarea taxelor actuale pentru medicii rezidenti, avand in vedere ca medicii rezidenti nu au aderat voluntar la Colegiul Medicilor si in momentul de fata nu au drept de libera practica.

34. Punerea în practică a principiului numerul clausus la admiterea în facultatea de medicină. Motivele: pentru a nu suprasolicita ţara cu medici, pe care statul şi populaţia trebuie să-i plătească foarte bine. Acolo unde sînt mulţi medici per populaţie (ca în Japonia, Koreea, Rusia şi Grecia), ei sînt foarte prost plătiţi per ora de muncă !! In Romania există de 3-4 ori mai mulţi studenţi la medicnă decît medici !!!

 

45. Medicul rezident va putea obtine in timpul pregatirii, competente, precum ecografia, cu toate modulele incluse, ca si pregatire suplimentara, la fel ca si alte competente cum ar fi endoscopia digestiva inferioara si superioara, electrofiziologie si stimulatoare cardiace, ecografie abdominala interventionala, endoscopie bronsica, explorari functionale respiratorii speciale, dermato-cosmetologie, dermatoscopie, EEG, EMG, psihoterapie, hipnoterapie, reinsertia socio-profesionala, s.a.m.d. Medicul rezident aflat intr-una din specialitatile prevazute in nomenclator va putea pana la terminarea pregatirii in rezidentiat, daca are dorinta de implicare, sa poate finaliza una sau mai multe competente cu costuri minime din partea medicului aflat in pregatire.

46. Asigurarea unui climat decent si cu respect din partea medicilor coordonatori fata de medicul rezident in continua formare, reevaluarea periodica a medicului coordonator cu obligativitatea efectuarii testarii psihologice cu testare complexa din partea unui medic psiholog angajat de unitatea in care isi desfasoara activitatea. Medicul rezident lezat de comportamentul medicului coordonator va avea posibilitatea sa se adreseze medicului sef de clinica, cu reclamatie scrisa si rezolvarea amiabila a problemei si cu posibilitatea mustrarii scrise a medicului coordonator in caz de conduita necorespunzatoare fata de medicul rezident si vice-versa. Asigurarea unor evaluari periodice scrise si practice in fiecare an la nivelul fiecarui stagiu sau modul.

 

45. Evaluarea medicului coordonator se va face de catre persoane abilitate din cadrul conducerii unitatii coordonatoare, dar sa existe posibilitatea consemnarii de catre medicul rezident la inceput, pe parcursul si la finalul modului prin formulare scrise a doleantelor, comentariilor, propunerilor, obiectilor, evaluarea stagiului si daca e cazul a unei reclamatii in scris catre seful de clinica sau seful de sectie, privind activitatea medicului coordonator.

 

45. Redactarea unui log-book in format de hartie si disponibil de asemenea in format pdf, accesibil online, unde vor fi semnate si parafate de catre medicul coordonator, manopere, procedurile, operatiile necesare pentru fiecare treapta, an in parte; insumarea unui anumit numar de proceduri la sfarsitul fiecarui an pentru medicii rezidenti. In cazul neinsumarii numarului de proceduri, consultatii, manopere, operatii, interventii, medicul nu-si va putea finaliza specialitatea pentru care a optat prin concurs sau interviu.

46. Eliberarea diplomei de medic specialist in cel mai scurt timp – 3,4 zile, pentru a evita somajul medicului care a finalizat pregatirea prin rezidentiat si a promovat examenul de medic specialist. Eliberarea certificatului de medic specialist sa se poata face si de catre autoritatile locale.

 Contributori:

 Dr. Razvan Socolov

 Dr.  Elena Copaciu

 Dr.  Sorin Paveliu

 Dr. Bogdan Pop