Tot mai multe persoane, chiar si cele din anturajul lui Ioan Niculae, devin din ce in ce mai sceptice vizavi de capacitatea lui Niculae de a tine fraiele SN -Tutunul Romanesc-. Pe zi ce trece, SNTR acumuleaza noi si noi datorii. Doar pentru lunile februarie si martie datoriile la plata accizelor insumeaza mai mult de 110 miliarde de lei plus o buna parte din accizele aferente livrarilor din luna aprilie. Pentru luna care se incheie maine-poimaine, slabe sperante de vazut mare scofala la buget, deci alte datorii. Adaugati faptul ca de la inceputul lunii iulie 2002 incep sa curga esalonarile de aproape 30 miliarde de lei si va puteti forma imaginea dezastrului care se contureaza pentru societatea -responsabila- de 4% din Produsul Intern Brut al Romaniei, pe cand se numea Regia Tutunului. Pentru a intregi tabloul adaugati alte circa 20-25 miliarde de lei care trebuie achitate celor peste 900 de angajati disponibilizati (intre 3 si 12 salarii, potrivit Contractului colectiv de munca, modificat prin act aditional). Plus alte circa 60 miliarde de lei care trebuie constituite garantie, pana la 30 iunie 2002, reprezentand doua rate medii de reesalonare. Ce rost mai are sa adaugam si obligatia de a investi in societate, 40 milioane de dolari SUA, in urmatorii cinci ani?
Sa Ne TRaiesti, boierule
Controversata ordonanta prin care Guvernul Nastase i-a facut cadou lui Niculae o seama de facilitati fiscale pentru SNTR ii ofera omului de afaceri din Teleorman avantaje fara precedent pentru nici un agent economic din Romania. Ordonanta de Urgenta 180 prevede, ca alte asemenea acte, ca neplata datoriilor curente atrage dupa sine anularea reesalonarilor. Cu alte cuvinte, statul accepta sa-i platesti -in rate- restantele, cu conditia sa nu care cumva sa intarzii cu datoriile -la zi-. Or, ordonanta de urgenta semnata, alaturi de Adrian Nastase, de vajnicii ministri ai agriculturii, respectiv finantelor aduce o inovatie absoluta in materie: -In cazul in care societatea si unitatile sale teritoriale nu achita la scadenta obligatiile curente la bugetul de stat, pot efectua plata acestora in perioada imediat urmatoare, impreuna cu majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere aferente, dar nu mai tarziu de data de 20 decembrie a fiecarui an fiscal-. Cu alte cuvinte, sa-mi dai banii la timp, ca altfel… mi-i poti da si mai tarziu, cand vrei *mneatale(!?!). Caci in ritmul actual de plata a datoriilor curente este de anticipat ca pe la 20 decembrie datoriile curente (dar restante) se vor putea apropia binisor de mia de miliarde de lei, neputand fi nicidecum achitate din… vanzarea in pierdere a tigarilor, practicata cu succes de SNTR in acest an. Urmata, in cazul neplatii, de alte cateva mii care au fost reesalonate sau scutite, bineinteles, in lipsa vreunei alte gaselnite guvenamentale.
-Golul de aur- din contractul InterAgro-MAA
Dar chiar si asa, portite de iesire onorabila dintr-o afacere exista in mai fiecare contract, iar contractul de stingere a datoriei prin care Ioan Niculae a intrat pe mai nimic in posesia SNTR nu putea face exceptie. Capitolul 3.1 al contractului intitulat -Angajamentele, asigurarile, declaratiile si garantiile Ministerului Agriculturii si ADS- prevede la punctul 12: -Ministerul, prin ADS, in calitate de actionar, va depune toate diligentele pentru obtinerea unei politici de accizare a tigarilor care folosesc tutun romanesc-. Care minister a incercat sa isi indeplineasca asigurarea data prin contract, masura de reducere a fost adoptata initial, dar retrasa ulterior, urmare a interventiei societatilor multinationale, prin intermediul UE. S-a facut atunci o noua incercare, de accizare diferentiata pe clase de calitate, care la fel ar fi avantajat SNTR. Masura nici nu a cazut, dar pare nici a nu putea fi adoptata, in drumul ei stand aceleasi angajamente fata de Uniunea Europeana. Astfel incat, spun surse apropiate omului de afaceri Ioan Niculae, nerespectarea respectivei clauze este nisa prin care aceasta Niculae va iesi fara dureri de cap cand SNTR va fi coplesit de datorii.
