Inca odata ies la suprafata discrepantele din modul in care privesc economia tehnocratii si respectiv politicienii. Isarescu il contrazice pe Tariceanu: doua studii de conjunctura avand acelasi subiect scot la iveala perceptii diferite la palatul Victoria si respectiv BNR. Statisticile oficiale indica o crestere economica peste asteptari in acest an, in special in trimestrul al doilea, dublata apoi in luna iulie si de o usoara scadere a preturilor, nivelul de 7,1% atins de rata anuala a inflatiei in luna iunie fiind cu 1,3% mai mic decat cel din luna martie si cu 0,9% sub valoarea proiectata. Dar aceasta deflatie, se arata intr-un studiu pe aceasta tema al BNR, s-a datorat -in principal scaderii semnificative a dinamicii preturilor administrate si a celor volatile, efectul acesteia contracarand impactul inflationist al introducerii unui nou impozit indirect asupra bauturilor alcoolice si produselor din tutun.-
Dar, pe de alta parte, un alt studiu al BNR, prezentat pe larg in continuare, concluzioneaza ca in lunile iulie si august ale acestui an s-a consemnat o decelerare a ritmului de crestere in domeniul constructiilor si industriei, cele doua sectoare devenite in acest an, dupa comert, principalii piloni ai cresterii economice. In plus, numarul optimistilor care cred ca ar putea urma o redresare rapida a acestor doua domenii se pare ca s-a diminuat. Dar acest ultim studiu scoate in evidenta si cauzele care au condus la accentuarea stagnarii in luna august, adica insuficienta cererii, evolutia – considerata nefavorabila – a cursului de schimb, blocajul financiar, dificultati de aprovizionare si nivelul ridicat al ratei dobanzilor bancare.
O serie de studii si sondaje efectuate de diverse institutii, parca venite sa confirme anumiti indicatori statistici, concluzionau ca economia, in special industria si constructiile, sunt in continua crestere. Dar un sondaj efectuat de catre Banca Nationala a Romaniei, publicat in Buletinul de conjunctura din luna august, scoate in evidenta faptul ca situatia nu este chiar atat de roz. Ba dimpotriva, fiindca rezultatele obtinute -nu releva o imbunatatire a principalilor indicatori ai activitatii din industrie si constructie-.
De asemenea, in documentul BNR se precizeaza ca si in luna iulie a.c. s-a consemnat o decelerare a ritmului de crestere pe cele doua domenii, devenite in acest an, dupa comert, principalii piloni ai cresterii economice. Am putea aprecia ca luniile iulie si august ar putea reprezenta pentru cele doua domenii inceputul unei perioade de stagnare dupa trendul ascendent din primul semestru al acestui an.
Rezultatele sondajului au la baza aceeasi metodologie ca cea a Institutului National de Statistica, tendinta pozitiva sau negativa fiind exprimata in functie de soldul conjunctural, care exprima tendinta indicatorului si se calculeaza ca diferenta dintre ponderea opiniilor favorabile si cea a opiniilor nefavorabile. In fapt, astfel este evaluata perceptia asupra unor ramuri economice a managerilor direct implicati, care poate avea si un anume grad de subiectivism, greu cuantificabil, dar astfel de cercetari au, totusi, un mare grad de veridicitate daca sunt efectuate de institutii prestigioase.
Posibile cresteri de preturi in domeniul energiei
Practic, in cazul de fata, in ceea ce priveste posibilitatea de redresare a ritmului de crestere, studiul scoate in evidenta ca soldul conjunctural s-a diminuat cu 7%, adica numarul pesimistilor a crescut. De asemenea, au fost scoase in evidenta cauzele care nu au permis relansarea, adica insuficienta cererii, evolutia – considerata nefavorabila – a cursului de schimb, blocajul financiar, dificultati de aprovizionare si nivelul ridicat al ratei dobanzilor bancare. Logic, repondentii au indicat subramurile productiei, transportului si distributiei energiei ca fiind afectate de diminuarea cereri, evolutie logica in opinia noastra pe timp de vara. Dar cel mai mult a fost afectata industria usoara din cauza -restrangerii volumului de comenzi pentru export-, dar si cea a activitatilor de editare si poligrafie, cazuri in care soldurile conjuncturale au fost cuprinse intre minus 46% si minus 96%, ingrijorator de mari.
De asemenea, 24% din managerii chestionati indicau o traiectorie ascendenta pentru preturile de productie din industrie si constructii, in timp ce doar 1% credeau contrariul. Totusi, cresterile respective erau considerate modeste, cu exceptia industriei metalurgice, prelucrarea petrolului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibilului nuclear, care pot avea influente negative si asupra preturilor din alte domenii.
In plus, a reiesit in evidenta temperarea procesului investitional si o probabilitate mica de majorare a ratei profitabilitatii, 60% din managerii intervievati neanticipand modificari ale efortului investitional, dar circa 11% indicau ca nu vor face investitii. Totusi, exprimarile pozitive au fost in domeniile producerii si transportului energiei, in industria alimentara, a bauturilor, produselor din tutun, industria lemnului, a cauciucului si maselor plastice.
Dar majoritatea managerilor au indicat faptul ca trenarea activitatii productive din luna august va avea influente negative asupra ratei profitabilitatii. In ultimul an, doar in luna martie a acestui an aceasta a fost estimata a fi inferioara celei atinse in luna august, dar pentru perioada imediat urmatoare se anticipeaza o tendinta de crestere a acesteia.
Si in domeniul pietei muncii, ca si in celelalte domenii, lucrurile nu au stat mai bine, rezultand chiar o tendinta de -restrangere a numarului de salariati-. Studiul indica faptul ca reducerile de personal sunt mai probabile in industria de prelucrare a petrolului, cocsificarea carbunelui, chiar in metalurgie si constructii metalice, dar anticipeaza o crestere a numarului de salariati in constructii si tehnica de calcul.
