De 12 ani incoace, fiecare formatiune care s-a perindat pe la Palatul Victoria a profitat din plin de binefacerile vacantei parlamentare pentru a regla bugetul si-asa anemic, fara discutii prea mari in Parlament. Nici in aceasta vara PSD nu face exceptie de la regula, stabilind, la loc de cinste pe lista domeniilor in care Guvernul va emite ordonante de urgenta in timpul vacantei alesilor, rectificarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul in curs. Prezenta acestui punct in proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante nu mai trezeste de mult nemultumirile Opozitiei ,care si ea, la randul ei, a profitat din plin de acest punct, in perioada cand s-a aflat la putere. Practic, la jumatatea fiecarui an Executivul muta sumele din buget in functie de interesele sale, convins ca atunci cand subiectul va ajunge pe ordinea de zi a Parlamentului va fi deja perimat. In aceasta maniera, pe care toata lumea o trece cu vederea, din cauza aparitiei unui cerc vicios, guvernele au reusit sa rupa firul controlului parlamentar amanuntit asupra banilor publici, pentru a-si aranja propriile ploi. -Cosmetizarea- bugetului, astfel incat organismele financiare internationale sau analistii economici din plan intern si extern sa observe ca Romania este rupta in dos, ar fi un motiv. Un altul ar putea fi acoperirea gaurilor facute in interes personal.
Puterea se schimba, naravurile ba
Rectificarea bugetului a devenit o problema care in practica romaneasca este reglementata exclusiv de Guvern. Ce-i drept, parlamentarii ajung si ei sa ia la cunostinta dimensiunile rectificarii bugetului de stat, dar nu mai pot opera practic nici o modificare, pentru ca ordonanta, o data publicata in -Monitorul Oficial-, isi produce deja efectele, iar la ora discutarii in Parlament banii pot fi deja cheltuiti in scopurile stabilite de Executiv. Chiar si in aceste conditii, parlamentarii nu fac prea mare caz de aceasta situatie, acceptand practic solutia impusa de Guvern ca pe un rau necesar. De peste 10 ani, bugetul carpit al tarii necesita periodic noi retusuri pentru a mai da ceva bani la Sanatate, Invatamant sau pentru a plati salariile milioanelor de bugetari. Atunci cand la rectificare nu s-au dat bani pentru anumite segmente sociale, s-a mintit pur si simplu: -Vom mai face o rectificare si vom aloca atunci fonduri-. Au fost ani in care s-au facut si cate doua-trei rectificari. Pentru ca aceasta situatie a devenit deja obisnuinta, exista practic un acord tacit intre Putere si Opozitie pe aceasta tema.
Previziuni cu iz electoral
De altfel, foarte putini politicieni care au trecut pe la Palatul Victoria sunt dispusi sa recunoasca anomalia. Deputatul PD Alexandru Sassu a admis totusi ca rectificarea reprezinta, in fapt, o noua lege a bugetului aprobata dupa ce se cheltuie banii. -Ce sa mai discuti despre oportunitatile economice in conditiile in care banii sunt deja cheltuiti. Din acest motiv, de fiecare data, in documentul inaintat de Guvern nu e operata nici o modificare. Va dati seama, rectificarea vine in vacata parlamentara, incepe sa-si faca efectele, dar Parlamentul isi reia activitatea abia in septembrie si pana o discuta ajungem la finele anului, cand trebuie sa ne gandim la un alt buget. Imi amintesc ca am avut discutii aprinse pe aceasta tema si cu Remes, si cu Tanasescu, pentru ca, vorbind despre banii pe care ar trebui sa-i aloce anumitor sectoare, ei se comportau ca si cum rectificarea ar fi un dat natural si promiteau ca vor da atunci banii-, a explicat fostul ministru al relatiei cu Parlamentul. In mod obisnuit, o rectificare bugetara se produce numai daca in economie au loc evenimente majore care sa fi dejucat previziunile Guvernului. In mod ciudat, in Romania niciodata previziunile Guvernului nu se adeveresc si e nevoie de rectificare. Mai mult, ministri de soiul lui Remes si Tanasescu stiu cu mult timp inainte ca previziunile nu se vor adeveri si vorbesc de rectificare. Situatia e explicabila, cei doi sunt si politicieni si la inceputul fiecarui an nu strica sa umflii putin previziunile… pana la rectificare. In multe tari dezvoltate, conceptul de rectificare nici nu exista, pentru ca proiectul de buget e perceput ca o previziune a efectuarii cheltuielilor bugetare in detaliu, pe un an intreg. In Romania, ministrii descopera cand un minus de resurse (de cele mai multe ori), cand un plus (foarte rar).
