„Lumea vine la tine numai dacă o cauți“
Convorbire cu acad. Mircea Malița
– Sunteți președinte fondator al Fundației Universitare „Marea Neagră“ (FUMN), înființată în anul 1992 și aflată acum sub egida Academiei Române. Între specialiștii din țară și de peste hotare, Fundația se bucură de o meritorie recunoaștere, însă este mai puțin cunoscută publicului larg. Să începem cu o scurtă prezentare.
– Fundația a fost creată în scopul dezvoltării studiilor privind Marea Neagră, ca un centru internațional de cercetare și formare. Activitatea cu ecoul cel mai larg au avut-o cursurile de vară ținute pe litoral cu profil postuniversitar, dar larg deschise și studenților. În primii zece ani, la aceste cursuri au fost peste o mie de participanți din 42 de țări, în primul rând din cele 11 țări care constituiau Organizația de Cooperare a Mării Negre. Atragerea de lectori cu autoritate științifică a constituit o preocupare constantă. Creatorul conceptului modern de complexitate Chaitin și laureatul premiului Nobel, fizicianul I. Giaver, sunt exemple de prezențe memorabile. Numeroși studenți români păstrează amintirea unor cursuri care i-au îndrumat și le-au mijlocit un contact cu teme și oameni din activitatea științifică mondială.
– Cum este structurată activitatea Fundației?
– Există, în general, trei filiale permanente și seminare numite petale: Prevenirea și rezolvarea conflictelor, Laboratorul de tehnologie a informării pentru educație (LITE), Centrul de Studiul Energiei, dar temele cursurilor au cuprins: Ecologie și resurse marine, Dezvoltarea durabilă, Educație inovativă, Științe economice și management, precum și capitole noi de Știință avansată și aplicată.
– În timp, s-a dezvoltat și o adevărată rețea a universităților „Marea Neagră“. Unde funcționează aceste universități și cu ce statut?
– După doi ani de pregătiri inițiate de FUMN, a fost creată Rețeaua Universităților Marea Neagră, la o conferință specială ținută la Universitatea de la Marea Neagră, care se întrunește anual și întreprinde proiecte comune.
– Cine poate participa la cursurile Fundației și în ce condiții?
– Toate activitățile sunt deschise în special studenților, cercetătorilor, cadrelor din învățământul superior, dar și tuturor profesionaliștilor ce vor să-și împrospăteze cunoștințele într-un domeniu care înregistrează schimbări și progrese. În special, sunt vizați cei interesați să stabilească legături de cooperare, să întâlnească parteneri și oameni care înțeleg ce loc ocupă Marea Neagră în problematica europeană și globală.
– Cu ce instituții și organisme naționale și internaționale colaborați?
– Aș arăta doar câteva dintre organismele care ne-au dat o asistență prețioasă: Clubul de la Roma, Academia Mondială de Artă și Știință, Fundația Mondială pentru Studiul Viitorului, UNESCO, Universitatea Națiunilor Unite și, bineînțeles, consiliul European, BSEC (organismul guvernamental al cooperării la Marea Neagră) și PABSEC (cel parlamentar). Lumea nu vine însă la tine fără să o cauți și nici fără a testa calitatea de excelență a unui centru sau universități sau însemnătatea nișei vizate de obiectivele sale. Treptat, FUMN a dobândit statut consultativ pe lângă ONU/ ECOSOC, cel de observator pe lângă Consiliul Europei, iar Institutul Internațional din Malta a desemnat-o ca punct de referință pentru regiunea Mării Negre. Consiliul științific al FUMN a cuprins personalități remarcabile, cum ar fi comandantul Jean Cousteau, exploratorul norvegian Heyerdal, Yehudi Menuhin, Saburo Okia – părintele miracolului japonez, Elisabeth Mann-Borgese (fiica lui Th. Mann), scriitorul francez Jean d’Ormesson, gânditorul german Ulrich von Weizsäcker ș.a.
– Să spunem și că Fundația editează revista „Millennium“.
– Într-adevăr, revista „Millennium“, publicată în limba engleză, s-a definit ca un „atelier de idei și proiecte pentru integrarea europeană și civilizația globală“. Numărul trei al revistei a stârnit un interes deosebit, fiind dedicat dezbaterii Clubului de la Roma, ținută în București în 1999, cu tema „Cum să stăpânim valul global, evitând criza și sărăcia și construind proiecte comune“. Multe articole au fost publicate pe probleme actuale, unele închinate regiunii noastre, altele problemelor mult discutate ale identității, metodelor pașnice de rezolvare a conflictelor, ecologiei. În unele numere au fost publicate lucrările reuniunilor internaționale găzduite în România, cum este numărul aflat sub tipar referitor la dezvoltare durabilă în Europa. Deși nu s-a reușit o periodicitate mai densă, am ajuns la numărul 15. Trebuie să omagiez comitetul științific format din personalități românești și străine cum este Lawrence Klein, laureat al Premiului Nobel pentru economie, sau cel care a fost Ilya Prigogine, ambii membri de onoare ai Academiei Române.
– Fundația are o experiență destul de bogată care deschide perspective încurajatoare. A fost greu?
– Dacă în primul deceniu de existență a Fundației au fost ascendenți, începând cu 2002, numeroase obstacole, în special materiale, ne-au îngreunat cursul în anii care au urmat. Guvernul nu a mai acordat sprijinul promis inițial (o treime din bugetul Fundației) și nu ne-a ajutat să găsim un sediu permanent, care ar fi putut să adăpostească un adevărat think-tank pe teritoriul românesc. Vicisitudinile tranziției s-au repercutat asupra noastră, inclusiv prin apariția lui „homo fraudens“, ce a mers până la încercarea de a-și apropria Fundația, așa cum furi o bicicletă. Dar continua prezență a personalităților din alte țări (recent s-a desfășurat la Mangalia cursul european organizat împreună cu colegii din Luxembourg), precum și partenerii care dispuneau de mai multe mijloace au făcut ca activitatea Fundației să nu se întrerupă.
– Acum Fundația a trecut sub egida Academiei. Ce proiecte de viitor aveți?
– Gestul generos al Academiei Române ne-a încurajat mult. Beneficiem de aportul de mare autoritate al cercetătorilor din Academie. Școala condusă de regretatul acad. Băcescu, mare autoritate în problemele Mării Negre, este și astăzi excepțională. În jumătatea a doua a lunii septembrie, se desfășoară 12 cursuri și mese rotunde pe teme actuale. Reuniunea consacrată energiei s-a ținut la Roma și urmează ca partea a doua să aibă loc la București. Împreună cu alte organisme am dezbătut subiecte ce interesează pe specialiști și cercetători: postcriza și șansele țărilor mici, profesionalismul și mutațiile în educația superioară, ecologia, informatica și, mai ales, un domeniu din ce în ce mai frecventat, acela al prospectivei și sondării viitorului.
– Cum cititorii așteaptă cu interes cărțile Dvs., le dăm o veste bună. În această toamnă apare lucrarea „Socoteala minții noastre. Eseuri și evocări“. Ce ne puteți spune în avanpremieră?
– Primele trei părți ale cărții cuprind eseuri având în centrul lor funcționarea minții omului ce poate fi strălucită sau învolburată. Multe dintre problemele lumii depind de starea ei. Ultima parte a cărții cuprinde evocarea unor personalități de excepție pe care le-am întâlnit și am avut șansa să le cunosc mai bine.
