Presata de termenele asumate in fata Fondului Monetar International pentru privatizarea Bancii Comerciale Romane, Autoritatea pentru Privatizare si Administratia Participatiilor Statului (APAPS) incearca sa treaca peste amanarile generate de numirea cu intarziere a consultantului si sa arda o parte din etapele firesti ale procesului. Semnarea contractului de consultanta cu japonezii de la Daiwa, abia in urma cu doua saptamani, a facut ca termenul-limita de 15 iunie, stabilit pentru depunerea scrisorilor de intentie de catre potentialii investitori, sa treaca fara ca Autoritatea sa poata anunta primirea acestora in ziua respectiva. Abia dupa doua zile, APAPS a -gasit-, surprinzator, cinci -expresii de interes-, care ar fi fost transmise pana pe 15 iunie de consortii financiare din Statele Unite, Franta, Austria, Olanda si Ungaria. Existenta acestora pluteste insa intr-o mare nebuloasa, de ea dovedind ca nu are cunostinta nici presedintele BCR, Nicolae Danila, care incerca, luni, cu putin timp inainte de anuntul victorios al APAPS, sa gaseasca explicatii pentru nedepunerea scrisorilor de intentie.
Argumentele presedintelui Danila pentru explicarea presupusei nedepuneri a scrisorilor erau cat se poate de firesti: nimeni nu vine cu scrisori ferme, daca nu s-au finalizat procedurile de consultanta si analiza financiara de catre Daiwa Securities, care a intrat in banca abia de o saptamana. APAPS a anuntat insa imediat ca -expresiile de intentie- au venit la timp, chiar daca Daiwa nu a inceput activitatile specifice de premarketing, pentru anuntarea celor mai importante consortii financiar-bancare de privatizarea BCR. Dupa ce a rezolvat, printr-un comunicat de presa, problema scrisorilor de intentie, pentru care directorul Directiei de Comunicare din APAPS, Adriana Tran, avansase anterior si varianta -plicului ratacit- prin institutie al unuia dintre ofertanti, presedintele Autoritatii, Ovidiu Musetescu, a plusat mai departe, anuntand, ieri, ca saptamana viitoare va trece la etapa urmatoare: publicarea anuntului de vanzare a pachetului majoritar de actiuni detinut de stat la BCR, astfel incat data-limita de depunere a ofertelor, estimata la finele lunii octombrie, sa fie respectata.
Dintre cele cinci scrisori de intentie anuntate de APAPS, doar pentru doua exista confirmari certe din partea investitorilor. Este vorba despre ING Bank din Olanda si Bank Austria Creditanstalt, parte a grupului german HVB Bank. Reprezentantii ambelor institutii au declarat oficial, in mai multe ocazii, ca intentioneaza sa participe la privatizarea Bancii Comerciale Romane. Si HVB, si ING au deja o puternica reprezentare in regiune, pe care intentioneaza sa si-o extinda in viitorul apropiat. ING este cel mai mare angajator in centrul si estul Europei, cu 15.000 de salariati. In Romania detine, sub nume propriu, cea de-a treia mare banca, o alta banca fiind detinuta in Polonia. -ING Bank are cele mai mari sanse sa achizitioneze pachetul majoritar de actiuni de la Banca Comerciala Romana (BCR) si nu a elaborat o alta strategie de dezvoltare in Romania pentru situatia in care nu va reusi sa fie proprietarul BCR-, a declarat, ieri, in cadrul unei conferinte de presa, Ralph Hamers, director general al ING Bank Olanda si membru in Consiliul de conducere al ING Group. -Nu avem o strategie secundara de dezvoltare pentru ca suntem increzatori ca vom cumpara BCR. Am plecat pe activitati de corporate si apoi de retail prin asigurari, iar in acest moment dorim sa dezvoltam retail-ul bancar. Cumpararea BCR ne va ajuta sa atingem acest scop-, a spus Hamers, precizand ca mizeaza pe aceasta achizitie pentru a ocupa prima pozitie pe piata bancara romaneasca.
La randul sau, HVB, care, ca majoritatea bancilor germane mari, a inregistrat o diminuare a profiturilor anul trecut, intentioneaza sa se extinda in Europa de Est. HVB este actionar majoritar la cea de-a doua mare banca poloneza, BPH-PBK, detine cea de-a treia banca din Cehia, Splitska Banka, si se afla in discutii exclusive pentru cea de-a patra banca bulgara, Biochim Bank. In Romania, HVB opereaza prin 10 unitati, detinand pozitia a 10-a in sistemul bancar dupa marimea activelor.
Mai putin clare sunt lucrurile in privinta celorlalte trei consortii care ar fi depus scrisori pentru BCR. Din Statele Unite si-au exprimat in trecut intentia de a se extinde pe piata centrala si est europeana atat Citigroup, cat si HSBC, doi colosi financiari. Oficialii grupului nu au facut insa niciodata declaratii concrete sau la fel de ferme ca cele ale oficialilor ING. Pentru potentialul investitor francez s-a vehiculat numele Credit Agricole, in timp ce institutia ungara care si-a exprimat intentia de a se extinde in regiune este cea mai mare banca din tara, OTP (fosta casa de economii). Numele acestia a fost avansat insa si de seful Autoritatii guvernamentale bulgare care se ocupa cu privatizarea bancilor, Neli Korodovska, printre investitorii interesati de ce-a de-a treia banca din tara ca marime, DSK. Intr-un interviu acordat Reuters, Korodowska a plusat in privinta privatizarii DSK, dupa un model preluat apoi de seful APAPS, numind banca ungara alaturi de alti investitori misteriosi din Germania si din Austria. Ulterior, negocierile purtate cu BERD pentru preluarea unui pachet de 10-15% din actiunile bancii, in vederea cresterii atractivitatii acesteia la privatizare au esuat din cauza neintelegerilor aparute in privinta pretului.
Depunerea scrisorilor de intentie pentru BCR pare a nu fi, de altfel, prea importanta, daca ar fi sa dam crezare ministrului Ovidiu Musetescu. Acesta a declarat ca depunerea ofertelor pentru privatizarea BCR nu este conditionata de trimiterea unor expresii de interes, orice investitor strategic, banca de reputatie internationala sau un consortiu care are in componenta cel putin o banca de reputatie internationala avand posibilitatea de a trimite o oferta pentru privatizarea bancii, chiar daca nu au depus expresii de interes.
